Pe scurt. Insuficiența cardiacă este starea în care inima nu mai pompează sângele pe măsura nevoilor organismului sau o face cu presiuni prea mari în interior. Semnele tipice sunt lipsa de aer, oboseala și umflarea gleznelor. Ghidul ESC 2026 o împarte în două forme, iar tratamentul de bază se alege după fracția de ejecție.
Când cauți insuficiență cardiacă simptome, de obicei ai observat deja ceva concret. Poate urci scările mai greu decât anul trecut, poate te trezești noaptea fără aer sau poate gleznele ți se umflă spre seară. Frica este de înțeles, pentru că „insuficiență” sună ca o sentință. În realitate, termenul descrie o inimă care lucrează sub capacitate, iar boala poate fi controlată cu un tratament bine ales și urmărit constant.
În octombrie 2026 informația medicală s-a schimbat. Societatea Europeană de Cardiologie a publicat un ghid nou, care schimbă felul în care se numesc formele bolii. În acest articol afli ce semne merită luate în serios, ce înseamnă stadiile și cum arată tratamentul actual. Pentru imaginea de ansamblu, citește ghidul bolilor de inimă.
Ce este insuficiența cardiacă și cum se clasifică din 2026?
Insuficiența cardiacă este un sindrom clinic, adică un ansamblu de simptome și semne produs de o anomalie a structurii sau a funcției inimii. Ghidul ESC 2026, publicat în European Heart Journal pe 9 octombrie 2026 și aflat în vigoare în octombrie 2026, estimează că boala afectează între 1% și 3% dintre adulți.
Fracția de ejecție (FE) arată ce procent din sângele aflat în ventriculul stâng este împins la fiecare bătaie, iar medicul o măsoară prin ecocardiografie. Ghidul din 2021 folosea trei categorii. Noul ghid le înlocuiește cu două, iar categoria intermediară HFmrEF, cu FE între 41% și 49%, a fost eliminată.
HFrEF (insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă) înseamnă acum FE sub 50%, împreună cu simptome sau semne de boală. HFpEF (cu fracție de ejecție păstrată) înseamnă FE de 50% sau mai mare, simptome sau semne, dovezi obiective că inima are o funcție diastolică alterată (se relaxează greu și presiunile de umplere sunt mari) și peptide natriuretice crescute. Aproape jumătate dintre cazurile din populație sunt HFpEF.
Schimbarea are un motiv practic. Pacienții cu FE între 41% și 49% seamănă, prin cauze și răspuns la tratament, mai mult cu cei din HFrEF, așa că ghidul le aplică aceleași principii de tratament. Dacă ai primit în trecut diagnosticul „fracție ușor redusă”, boala nu s-a modificat, ci se schimbă numele și, uneori, schema de tratament.
Termenul „insuficiență cardiacă acută” a fost înlocuit, tot în 2026, cu „insuficiență cardiacă decompensată”.
Care sunt semnele insuficienței cardiace?
Cele mai tipice simptome sunt lipsa de aer (dispneea), oboseala din care îți revii mai greu după efort și umflarea gleznelor. Alte simptome tipice sunt dispneea care apare când stai culcat (ortopneea), trezirea noaptea cu senzație de sufocare și toleranța redusă la efort. Simptomele apar treptat, așa că mulți oameni se obișnuiesc cu ele.
Ghidul ESC 2026 enumeră și semne mai puțin tipice, care se suprapun cu alte boli. Printre ele sunt tusea nocturnă, senzația de balonare, pierderea poftei de mâncare, palpitațiile și amețeala. La vârstnici, boala se poate prezenta mai puțin clasic, de pildă prin confuzie.
La examinare, cardiologul caută semne precum presiune crescută în venele gâtului, un al treilea zgomot cardiac, crepitații pulmonare și edeme periferice. O creștere în greutate de peste 2 kg într-o săptămână se numără printre semnele de retenție de lichide. Această creștere poate fi urmărită și acasă, prin cântărire zilnică.
Niciun semn din aceste liste nu pune singur diagnosticul, pentru că dispneea și edemele apar și în alte boli. Pentru lipsa de aer ca simptom izolat, găsești detalii în pagina despre respirația dificilă.
Ce înseamnă stadiile A, B, C și D, iar clasele NYHA?
Ghidul 2026 adoptă patru stadii, de la factori de risc până la boala avansată. Ele arată cât de departe a ajuns boala, spre deosebire de clasele NYHA, care descriu cât te limitează simptomele în acest moment.
| Stadiu | Ce înseamnă | Ce urmărim |
|---|---|---|
| A | Ai risc de insuficiență cardiacă, dar nu ai simptome și nici modificări ale inimii | Controlul factorilor de risc |
| B | Inima are modificări (structurale sau funcționale), dar fără simptome, adică stadiul pre-insuficiență cardiacă | Prevenirea trecerii spre simptome |
| C | Există modificări ale inimii și simptome sau semne, actuale ori trecute | Tratamentul de bază și urmărirea |
| D | Insuficiență cardiacă avansată | Evaluare într-un centru specializat |
În stadiul A intră persoanele cu hipertensiune, diabet sau obezitate, precum și fumătorii. Acești patru factori explică aproximativ jumătate dintre evenimentele de insuficiență cardiacă din populație. Ghidul recomandă pentru pacienții cu hipertensiune sau în stadiul B o tensiune sistolică țintă sub 130 mmHg.
În stadiul B, ghidul recomandă un inhibitor al enzimei de conversie (sau un sartan, dacă nu îl tolerezi) când FE este de cel mult 40%. Un beta-blocant este recomandat când FE este sub 50%. În stadiul D, ghidul recomandă consult precoce într-un centru de insuficiență cardiacă avansată, pentru pacienții motivați care nu au contraindicații absolute pentru transplant sau pentru asistență mecanică.
Clasele NYHA au patru trepte. În clasa I nu ai limitare a activității obișnuite. În clasa II ai o limitare ușoară, fără simptome în repaus. În clasa III limitarea este marcată, iar eforturile mai mici decât cele obișnuite provoacă lipsă de aer, oboseală sau palpitații. În clasa IV nu mai poți face nicio activitate fără disconfort, iar simptomele pot apărea și în repaus.
Care sunt cauzele insuficienței cardiace?
Insuficiența cardiacă este consecința altor afecțiuni, iar identificarea cauzei contează pentru că tratamentul trebuie, atunci când se poate, să o corecteze.
Boala coronariană este cea mai frecventă cauză a HFrEF, iar aproximativ jumătate dintre cazurile de HFrEF sunt considerate ischemice. Printre celelalte cauze se numără hipertensiunea, bolile valvulare, cardiomiopatiile, aritmiile, diabetul, obezitatea, consumul excesiv de alcool, drogurile și unele tratamente oncologice. Mai rar, cauza poate fi o boală infiltrativă precum amiloidoza.
Ritmul inimii contează mult. Fibrilația atrială apare la peste jumătate dintre pacienții cu insuficiență cardiacă, iar insuficiența cardiacă se întâlnește la peste o treime dintre cei cu fibrilație atrială. Cele două boli se întrețin reciproc, iar detaliile le găsești în articolul despre fibrilația atrială.
Boala cronică de rinichi apare frecvent împreună cu insuficiența cardiacă. Ghidul arată că între 30% și 40% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă cronică au și boală cronică de rinichi, iar în HFpEF proporția ajunge până la 50%.
Cum se pune diagnosticul de insuficiență cardiacă?
Diagnosticul se pune pe baza simptomelor și a rezultatelor mai multor investigații. Ghidul recomandă, la orice suspiciune, dozarea peptidelor natriuretice, EKG, radiografie toracică și ecocardiografie transtoracică, pentru confirmarea diagnosticului și stabilirea formei de boală.
Peptidele natriuretice (NT-proBNP sau BNP) sunt substanțe eliberate de inimă când este suprasolicitată. Ghidul 2026 renunță la pragul unic din 2021 și propune valori ajustate la vârstă, deoarece nivelul crește natural cu anii. Pentru ambulatoriu, insuficiența cardiacă este probabilă la un NT-proBNP de cel puțin 125 pg/mL sub 50 de ani, de cel puțin 250 pg/mL între 50 și 75 de ani și de cel puțin 500 pg/mL peste 75 de ani. Obezitatea poate scădea valorile, iar fibrilația atrială sau boala de rinichi le pot crește, deci interpretarea aparține medicului.
Ecocardiografia arată fracția de ejecție, dimensiunile camerelor, valvele și funcția de relaxare, astfel încât permite diferențierea HFrEF de HFpEF. Analizele de sânge (hemoleucograma, funcția renală, tiroidiană și hepatică, glicemia, lipidele, fierul) sunt folosite pentru a căuta cauzele și bolile asociate.
În funcție de caz, cardiologul poate cere rezonanță magnetică cardiacă, în special când se suspectă cardiomiopatie sau cauza rămâne neclară, ori coronarografie, când există angină și probabilitate mare de boală coronariană la un pacient care ar putea beneficia de revascularizare.
Cum se tratează insuficiența cardiacă în 2026?
Tratamentul de bază al HFrEF combină patru clase de medicamente, iar cel al HFpEF cuprinde două. Ghidul le numește „terapie medicală de fundație” (FMT), adică tratamentele cu recomandare de clasa I pentru reducerea spitalizărilor sau a deceselor.
În HFrEF, ghidul recomandă un inhibitor al enzimei de conversie sau un ARNI (sacubitril/valsartan), un beta-blocant la pacienții stabili, un antagonist al receptorilor mineralocorticoizi și un inhibitor SGLT2 (dapagliflozin sau empagliflozin). Un sartan înlocuiește primul medicament dacă nu îl tolerezi. Trecerea de la un inhibitor al enzimei de conversie sau de la un sartan la ARNI este recomandată în sine, tot pentru reducerea spitalizărilor și a riscului de deces.
În HFpEF, ghidul recomandă tot un inhibitor SGLT2 și un antagonist mineralocorticoid la pacienții cu simptome, iar ambele recomandări sunt valabile indiferent de fracția de ejecție. Studiile DAPA-HF (dapagliflozin) și EMPEROR-Reduced (empagliflozin) au arătat beneficii în HFrEF, iar o meta-analiză a celor două trialuri a confirmat reducerea spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă. Pentru HFpEF, o meta-analiză din 2024, cu 8 studii și 16.509 de participanți, a găsit un risc mai mic de spitalizare cardiovasculară, dar nu și de deces.
Dozele nu se stabilesc o singură dată. Ghidul recomandă creșterea treptată a dozelor la un interval de 1 până la 2 săptămâni, până la dozele eficiente în studii sau la cele maxim tolerate, apoi continuarea tratamentului chiar dacă simptomele dispar sau fracția de ejecție se îmbunătățește. Diureticele de ansă, cum este furosemidul, se dozează în funcție de gradul de congestie și ameliorează simptomele de retenție de lichide.
Pentru unii pacienți cu HFrEF, tratamentul include și dispozitive. Defibrilatorul implantabil (ICD) este recomandat când FE rămâne de cel mult 35% după cel puțin 3 luni de tratament optim, la cei cu cauză ischemică, și poate fi luat în considerare la cei cu cauză non-ischemică. Terapia de resincronizare cardiacă (CRT) este recomandată când FE este de cel mult 35%, există ritm sinusal și bloc major de ramură stângă, iar QRS este de cel puțin 150 ms.
Tratamentul nu vindecă o inimă cu boală structurală, însă scopul lui este să reducă simptomele și riscul de spitalizare. La unii pacienți, funcția inimii se îmbunătățește sub tratament, motiv pentru care medicamentele nu se opresc fără indicația cardiologului.
Ce poți face tu zilnic dacă ai insuficiență cardiacă?
Tratamentul medicamentos funcționează cel mai bine când este sprijinit de obiceiuri stabile. Ghidul ESC recomandă pacienților stabili un program personalizat de exerciții fizice, în cadrul unui program de reabilitare cardiacă acolo unde este posibil, pentru că exercițiile îmbunătățesc capacitatea de efort și calitatea vieții și reduc riscul de internare.
Cântărește-te dimineața, la aceeași oră, și notează valoarea. Creșterea de peste 2 kg într-o săptămână este un motiv de a suna cardiologul, înainte ca lipsa de aer să se agraveze. Reducerea sării și a alcoolului și renunțarea la fumat sunt recomandate ca intervenții de stil de viață, iar consumul de droguri precum cocaina sau amfetaminele este descurajat în mod explicit.
În privința lichidelor, ghidul din 2026 precizează că nu există dovezi care să susțină restricția de lichide în insuficiența cardiacă cronică. Limita de 1,5 până la 2 litri pe zi, care circula în materialele mai vechi, nu mai este o regulă de uz general. Excepția este decompensarea și sodiul scăzut în sânge (hiponatremia), când medicul poate limita lichidele după o evaluare individuală. Dacă medicul ți-a dat o limită, o respecți până la reevaluare.
Vaccinarea antigripală și cea antipneumococică merită luate în considerare, deoarece reduc riscul complicațiilor infecțioase. Spune medicului despre orice medicament nou pe care vrei să îl iei, ca să verifice dacă se potrivește cu tratamentul tău.
Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?
Sună la 112 dacă ai lipsă severă de aer care nu se ameliorează în repaus, durere sau presiune în piept, leșin sau o stare de confuzie apărută brusc. Ghidul definește insuficiența cardiacă decompensată drept o agravare atât de severă încât necesită atenție medicală urgentă, de regulă cu internare sau prezentare la camera de gardă.
Programează o consultație la cardiolog, în zilele următoare, dacă observi oricare dintre situațiile de mai jos.
- oboseală nouă, care nu se ameliorează cu odihnă;
- lipsă de aer la eforturi care înainte nu te deranjau;
- trezire nocturnă din cauza sufocării sau nevoia de mai multe perne pentru a respira;
- umflarea gleznelor sau a picioarelor ori o creștere în greutate de peste 2 kg într-o săptămână;
- agravarea simptomelor după o infecție respiratorie sau după un medicament nou.
Articolul despre viața după infarct este util dacă insuficiența cardiacă a apărut după un infarct miocardic.
Cum te ajutăm la Cardio Clinic
Cardio Clinic este o clinică privată de cardiologie din București, activă din 2008, unde lucrează peste 25 de medici cardiologi primari. Consultația, ecocardiografia, EKG, Holter EKG, Holter TA și testul de efort se fac în aceeași locație, pe Bd. Barbu Văcărescu nr. 42A. În același loc găsești și neurologie, endocrinologie, diabet și nutriție.
La prima vizită, medicul cardiolog îți ascultă istoricul, îți examinează inima și plămânii și îți măsoară tensiunea și pulsul. Apoi recomandă investigațiile potrivite, de obicei ecocardiografia și EKG. Pe pagina dedicată afecțiunii găsești mai multe detalii despre evaluarea insuficienței cardiace.
Programările se fac în 24 până la 48 de ore. Te poți programa online sau poți suna la 031 433 43 76.
Întrebări frecvente despre insuficiența cardiacă
Insuficiența cardiacă se poate vindeca?
Depinde de cauză. Dacă aceasta este reversibilă, de exemplu o aritmie care se poate corecta sau o valvă care poate fi tratată, funcția inimii se poate îmbunătăți semnificativ. În cazurile cronice, tratamentul controlează boala și reduce riscul de spitalizare. Ghidul recomandă continuarea medicației chiar și după ameliorare, iar oprirea se discută doar la pacienți selectați, sub supraveghere atentă.
Insuficiența cardiacă înseamnă că inima s-a oprit?
Nu. Oprirea inimii este stopul cardiac, o urgență diferită. În insuficiența cardiacă inima continuă să bată, dar lucrează sub capacitate sau cu presiuni prea mari în interior.
Care sunt primele simptome ale insuficienței cardiace?
De obicei, primele simptome sunt oboseala care durează mai mult după efort, lipsa de aer la urcatul scărilor și umflarea gleznelor spre seară. Pot apărea și tusea nocturnă, senzația de balonare și pierderea poftei de mâncare. Ele nu confirmă singure boala, dar justifică un consult.
Ce este HFmrEF și mai există în 2026?
HFmrEF era insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție ușor redusă, între 41% și 49%, în ghidul din 2021. Ghidul ESC 2026 a eliminat această categorie. Pacienții cu FE sub 50% sunt acum încadrați în HFrEF, iar cei cu FE de 50% sau mai mult, cu dovezi obiective și peptide natriuretice crescute, în HFpEF.
Pot face efort fizic dacă am insuficiență cardiacă?
Da, în majoritatea cazurilor stabile. Ghidul recomandă un program personalizat de exerciții pentru toți pacienții stabili, fără contraindicații specifice, deoarece îmbunătățește capacitatea de efort și calitatea vieții. Tipul și intensitatea efortului le stabilești cu cardiologul.
Surse
- Køber L, et al. 2026 ESC Guidelines for the management of heart failure. Eur Heart J. 2026;47(38):5346-5457. PMID: 42661420. DOI: 10.1093/eurheartj/ehag100
- McMurray JJV, et al. Dapagliflozin in Patients with Heart Failure and Reduced Ejection Fraction (DAPA-HF). N Engl J Med. 2019. PMID: 31535829. DOI: 10.1056/NEJMoa1911303
- Packer M, et al. Cardiovascular and Renal Outcomes with Empagliflozin in Heart Failure (EMPEROR-Reduced). N Engl J Med. 2020. PMID: 32865377. DOI: 10.1056/NEJMoa2022190
- Zannad F, et al. SGLT2 inhibitors in patients with heart failure with reduced ejection fraction: a meta-analysis of the EMPEROR-Reduced and DAPA-HF trials. Lancet. 2020. PMID: 32877652. DOI: 10.1016/S0140-6736(20)31824-9
- Hamid AK, et al. Empagliflozin and other SGLT2 inhibitors in patients with heart failure and preserved ejection fraction: a systematic review and meta-analysis. Ther Adv Cardiovasc Dis. 2024. PMID: 39400108. DOI: 10.1177/17539447241289067
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.
