Pe scurt. Valvele inimii sunt patru, tricuspidă, pulmonară, mitrală și aortică. Ele se deschid și se închid la fiecare bătaie, ca sângele să curgă într-un singur sens. O valvă bolnavă se poate îngusta (stenoză) sau poate să nu se mai închidă etanș (insuficiență, numită și regurgitare). Ecocardiografia arată care valvă este afectată și cât de gravă este problema.
Poate ai primit rezultatul unei ecografii a inimii pe care scrie că ai o regurgitare la două valve și ai plecat acasă cu sfatul să le urmărești, ca să nu se agraveze. Sau ți s-a spus că ai o valvă îngroșată și că ar fi bine să te vadă un cardiolog. Firesc, te întrebi dacă asta înseamnă o operație. Ghidul ESC/EACTS din 2025 descrie regurgitarea tricuspidiană trivială sau ușoară ca pe o constatare frecventă și, de obicei, benignă, iar la orice valvă gradul și evoluția în timp spun mai mult decât denumirea. Noi, la Cardio Clinic, o clinică privată de cardiologie din București, am scris articolul acesta ca să știi ce face fiecare valvă, ce înseamnă termenii de pe buletin și când să revii la control. Găsești o imagine de ansamblu asupra bolilor în ghidul bolilor de inimă.
Câte valve are inima și ce face fiecare?
Inima are patru valve. Potrivit Institutului Național american pentru Inimă, Plămâni și Sânge (NHLBI), valva tricuspidă se află între atriul drept (camera care primește sângele) și ventriculul drept (camera care îl pompează mai departe), valva pulmonară între ventriculul drept și artera pulmonară, valva mitrală între atriul stâng și ventriculul stâng, iar valva aortică între ventriculul stâng și aortă.
Toate patru au același rol, lasă sângele să curgă într-o singură direcție. Fiecare valvă are câteva foițe, numite și cuspe. Acestea se deschid ca sângele să iasă dintr-o cameră a inimii și se închid pentru ca acea cameră să se poată umple din nou.
Partea dreaptă a inimii trimite sângele spre plămâni, prin valvele tricuspidă și pulmonară, iar partea stângă îl trimite în tot corpul, prin valvele mitrală și aortică. Camerele inimii le explicăm pe larg în articolul despre anatomia inimii.
Ce înseamnă stenoză și ce înseamnă insuficiență valvulară?
Stenoza înseamnă că valva s-a îngustat și nu se mai deschide complet, așa că inima trebuie să împingă sângele cu mai mult efort. Insuficiența, numită și regurgitare, înseamnă că valva nu se mai închide etanș, iar o parte din sânge curge înapoi. NHLBI descrie și atrezia, o a treia situație în care valva nu are deschidere.
Ghidul european pentru bolile valvelor are un capitol dedicat bolii valvulare „mixte”, în care aceeași valvă este și îngustată, și nu se închide bine.
NHLBI notează că majoritatea bolilor valvelor se pot trata, dar că o valvulopatie importantă, nediagnosticată la timp, poate duce la aritmii și la insuficiență cardiacă.
Ce probleme apar la fiecare dintre valvele inimii?
Potrivit ghidului ESC/EACTS din 2025, valva aortică se îngustează mai ales prin calcifiere (depuneri de calciu pe foițe), la vârste înaintate. Analiza globală a bolilor de valve publicată în 2024 în Journal of the American Heart Association arată că boala degenerativă a valvei mitrale este mai răspândită în țările cu venituri mari. Valva tricuspidă are de obicei o regurgitare cauzată de camerele drepte dilatate, cu foițe normale. Valva pulmonară nu are un capitol separat în ghidul ESC/EACTS din 2025.
Valva aortică. Ghidul ESC/EACTS din 2025 pentru valvulopatii arată că stenoza aortică este leziunea valvulară primară pentru care pacienții ajung cel mai des la intervenție în Europa și America de Nord. Boala evoluează lent, de la ușoară la severă, dar ritmul de agravare crește pe măsură ce valva se îngustează.
Valva mitrală. Insuficiența mitrală poate veni din boala valvei înseși sau din schimbarea formei ventriculului și a atriului stâng, cu valva aparent normală. Gradele și tratamentul ei le găsești în articolul despre insuficiența mitrală. Stenoza mitrală are cel mai des o cauză reumatică sau degenerativă.
Valva tricuspidă. Ghidul din 2025 descrie regurgitarea tricuspidiană ca pe o constatare frecventă la ecografie, mai des întâlnită la femei și la vârstnici. La cei mai mulți pacienți, foițele sunt normale, iar scurgerea vine din dilatarea inelului valvei sau a camerelor din dreapta. Un consens clinic al Asociației de Insuficiență Cardiacă (HFA) și al Asociației Europene de Intervenții Cardiovasculare Percutanate (EAPCI) ale ESC, publicat în 2024, leagă regurgitarea tricuspidă și insuficiența cardiacă dreaptă de o calitate mai slabă a vieții și de mai multe internări. Detalii găsești pe pagina despre insuficiența tricuspidiană.
| Valva | Între ce se află | Ce problemă apare des la adult | Ce merită reținut |
|---|---|---|---|
| Aortică | ventriculul stâng și aortă | stenoză prin calcifiere, insuficiență | evoluează lent, se urmărește la ecografie |
| Mitrală | atriul stâng și ventriculul stâng | insuficiență, mai rar stenoză | are articol separat, cu gradele explicate |
| Tricuspidă | atriul drept și ventriculul drept | regurgitare, de obicei din cauza camerelor dilatate | forma ușoară este frecventă și de obicei benignă |
| Pulmonară | ventriculul drept și artera pulmonară | fără capitol separat în ghidul din 2025 | deschide drumul sângelui spre plămâni |
Cât de des se îmbolnăvesc valvele odată cu vârsta?
Bolile valvelor sunt mai frecvente după 65 de ani, iar multe rămân nedescoperite. În studiul de referință OxVALVE, publicat în 2016 în European Heart Journal și citat de ghidul ESC din 2025, ecografia făcută la 2.500 de persoane de peste 65 de ani a găsit o valvulopatie nouă, în mare parte ușoară, la 51% dintre ele, iar una moderată sau severă, nediagnosticată, la 6,4%.
NHLBI împarte cauzele în două grupe. Unele probleme există de la naștere, pentru că inima nu s-a format corect, iar unele se moștenesc, cum este valva aortică bicuspidă, care poate duce la stenoză. Altele apar în timp, odată cu vârsta, iar riscul crește cu hipertensiunea, diabetul, fumatul, sedentarismul, obezitatea, lupusul sau radioterapia pentru cancer. Febra reumatică, apărută după o infecție cu streptococ în gât tratată incomplet, poate afecta valvele, la fel ca endocardita, o infecție a inimii prevenită în parte prin igiena dinților și a pielii. Firele unui stimulator cardiac sau ale unui defibrilator pot și ele să irite o valvă.
O recenzie publicată în JAMA în 2024 arată că, în Statele Unite, stenoza aortică afectează între 1 și 2% dintre adulții de peste 65 de ani și aproximativ 12% dintre cei de peste 75 de ani. Pentru valva tricuspidă, ghidul ESC/EACTS din 2025 arată că regurgitarea cel puțin moderată are o frecvență de 0,55%, care ajunge la 4% la persoanele de 75 de ani și peste.
Ce înseamnă un suflu la inimă și ce simptome dau valvele bolnave?
Un suflu este un zgomot în plus pe care medicul îl aude cu stetoscopul între bătăile inimii. Uneori, suflul apare din cauza unei valve care nu se deschide sau nu se închide bine, dar poate avea și alte explicații. Suflul în sine nu stabilește diagnosticul. Cardiologul îi caută cauza prin ecocardiografie, cea mai folosită investigație pentru bolile valvelor, potrivit NHLBI.
Multe valvulopatii nu dau niciun simptom ani la rând. Când apar simptome, NHLBI le descrie pe cele de mai jos.
- oboseală mai mare decât de obicei, adesea primul semn;
- respirație grea la urcatul scărilor sau la efort;
- durere sau disconfort în piept;
- amețeală sau leșin la ridicarea în picioare;
- senzația că inima bate prea repede sau sare bătăi;
- umflături la glezne, pe abdomen sau în jurul ochilor;
- febră, care poate semnala o infecție a inimii (endocardită).
La vârstnici, simptomele apar treptat, iar NHLBI notează că mulți pun respirația grea la efort pe seama vârstei. Dacă unul dintre părinții tăi urcă tot mai greu aceleași scări, merită să facă o ecografie a inimii înainte să tragă concluzia că „așa este la vârsta lui”.
Ce înseamnă „regurgitare ușoară” pe buletinul ecografiei?
„Regurgitare ușoară” sau „trivială” înseamnă că prin valvă se întoarce o cantitate mică de sânge. La valva tricuspidă, ghidul ESC/EACTS din 2025, în vigoare în noiembrie 2026, descrie forma trivială sau ușoară ca pe o constatare frecventă și, în cele mai multe cazuri, benignă. Contează cât de mare este regurgitarea, care valvă este afectată și ce efect are asupra camerelor inimii.
La ecocardiografie, examinarea Doppler măsoară cum curge sângele prin valve. Formulările „valvă îngroșată” sau „calcificată” descriu aspectul foițelor. Măsurătorile Doppler arată cât de mult îngreunează acestea trecerea sângelui.
Pentru stenoza aortică, ghidul ESC/EACTS din 2025, în vigoare în noiembrie 2026, consideră îngustarea severă când viteza sângelui prin valvă ajunge la cel puțin 4 metri pe secundă, gradientul mediu (diferența de presiune dintre cele două părți ale valvei) la cel puțin 40 mmHg, iar aria valvei scade la cel mult 1 cm². Medicul interpretează aceste praguri împreună cu simptomele, iar decizia se individualizează.
Frecvența controalelor depinde de cât de avansată este boala. Pentru stenoza aortică, recenzia din JAMA din 2024 descrie controale la fiecare 3 până la 5 ani în forma ușoară și la fiecare 1 până la 2 ani în forma moderată. Ghidul ESC din 2025 arată că pacienții fără simptome, dar cu stenoză severă, ar trebui reevaluați cel puțin o dată la 6 luni.
Unii pacienți confundă ecografia inimii cu EKG-ul. EKG-ul înregistrează activitatea electrică a inimii, adică ritmul și frecvența bătăilor. Valvele se văd la ecocardiografie.
Când se repară sau se înlocuiește o valvă?
Medicii repară sau înlocuiesc o valvă când boala este severă și dă simptome sau când inima începe să sufere chiar dacă pacientul nu are simptome. Pentru stenoza aortică severă cu insuficiență cardiacă, ghidul ESC/EACTS din 2025, în vigoare în noiembrie 2026, precizează că tratamentul medicamentos nu trebuie să amâne intervenția.
Pentru stenoza aortică severă cu simptome, ghidul din 2025 recomandă ferm intervenția tuturor pacienților cu o speranță de viață de peste un an. Medicii pot înlocui valva prin operație sau prin cateter (TAVI, o valvă nouă introdusă printr-o arteră). Pentru pacienții sub 70 de ani, cu risc operator scăzut, ghidul ESC din 2025 preferă înlocuirea chirurgicală.
Pentru pacienții fără simptome, ghidul ESC din 2025 recomandă intervenția dacă fracția de ejecție (procentul de sânge pe care ventriculul stâng îl împinge la fiecare bătaie) scade sub 50% fără altă cauză. Pentru pacienții cu risc mic, ghidul spune că intervenția timpurie „ar trebui luată în considerare”. Studiul coreean RECOVERY, publicat în 2026 în New England Journal of Medicine, a urmărit timp de 10 ani doar 145 de pacienți fără simptome, cu stenoză aortică foarte severă. În RECOVERY, decesul în jurul operației sau din cauze cardiovasculare a apărut la 3% dintre pacienții operați devreme și la 24% dintre cei supravegheați. Studiul este mic, așa că decizia se ia individual, împreună cu echipa de valve (Heart Team).
Pentru insuficiența mitrală primară severă și pentru insuficiența tricuspidiană, ghidul din 2025 preferă repararea valvei dacă este posibilă din punct de vedere tehnic. După implantarea oricărei valve artificiale, pacientul are nevoie de monitorizare clinică și ecografică tot restul vieții. Ghidul recomandă și antibiotic preventiv înaintea extracțiilor dentare.
Când suni la 112 și când mergi la cardiolog
Sună la 112 dacă ai o durere în piept care nu cedează, ai leșinat, te sufoci în repaus sau simți brusc că inima bate foarte repede și ți se face rău. Aceste semne cer ajutor imediat.
Programează-te la cardiolog în zilele următoare dacă te afli în una dintre situațiile de mai jos.
- urci tot mai greu scările sau obosești la eforturi pe care le făceai ușor;
- medicul de familie ți-a auzit un suflu nou;
- buletinul ecografiei scrie „moderat” sau „sever” la una dintre valve;
- ai amețeli la ridicarea în picioare sau umflături la glezne;
- ai o valvă artificială și faci febră fără o cauză evidentă (în acest caz, chiar în aceeași zi);
- știi că ai o valvulopatie și plănuiești o sarcină, pentru că ghidul ESC din 2025 consideră ideal un consult înainte de sarcină.
Cum te ajutăm la Cardio Clinic
La Cardio Clinic evaluăm și urmărim bolile valvelor în București, pe Bd. Barbu Văcărescu nr. 42A, etaj 2, sector 2. Avem peste 25 de medici cardiologi primari. Consultația, EKG-ul, ecocardiografia, Holter EKG (înregistrarea EKG pe parcursul unei zile obișnuite) și testul de efort se fac în aceeași locație. Dacă suspectăm o valvulopatie, procedăm astfel.
- ascultăm inima și discutăm simptomele și istoricul familiei;
- facem ecocardiografia cu Doppler, care arată fiecare valvă și gradul problemei;
- stabilim ritmul de control și comparăm ecografiile în timp;
- recomandăm test de efort atunci când simptomele sunt neclare;
- te îndrumăm spre un centru cu echipă de valve atunci când o intervenție trebuie discutată.
De obicei, te poți programa în 24 până la 48 de ore, la 031 433 43 76 sau prin programarea online.
Întrebări frecvente despre valvele inimii
Câte valve are inima?
Inima are patru valve, tricuspidă, pulmonară, mitrală și aortică. Toate patru se deschid și se închid la fiecare bătaie, ca sângele să curgă într-un singur sens.
Ce înseamnă o valvă la inimă care nu se închide bine?
Este o insuficiență valvulară, numită și regurgitare. Valva lasă să curgă înapoi o parte din sânge. Pe buletin, gradul apare ca trivial, ușor, moderat sau sever. Formele ușoare se urmăresc la controale periodice, iar cele severe se discută cu cardiologul.
Este periculoasă regurgitarea tricuspidiană ușoară?
De cele mai multe ori, nu. Ghidul ESC/EACTS din 2025 descrie regurgitarea tricuspidiană trivială sau ușoară ca pe o constatare frecventă și, în cea mai mare parte, benignă. Cardiologul verifică totuși de ce a apărut.
Se poate trăi normal cu o valvă afectată?
Mulți oameni trăiesc ani la rând cu o valvulopatie ușoară, fără simptome și cu controale periodice. Pentru stenoza aortică severă, recenzia din JAMA din 2024 arată că înlocuirea valvei readuce mortalitatea la nivelul observat la persoanele de aceeași vârstă.
Cât costă operația pe valvă?
La Cardio Clinic nu operăm, așa că nu putem da prețul unei intervenții pe valvă. Costul și eventuala decontare le stabilește centrul de chirurgie cardiacă unde se face operația sau procedura prin cateter. Noi facem evaluarea de dinainte, cu consultație și ecocardiografie, și urmărirea de după, la intervalele stabilite de cardiolog.
Surse
- Praz F, et al. 2025 ESC/EACTS Guidelines for the management of valvular heart disease. Eur Heart J. 2025, 46(44), 4635-4736. PMID 40878295. DOI 10.1093/eurheartj/ehaf194
- d’Arcy JL, et al. Large-scale community echocardiographic screening reveals a major burden of undiagnosed valvular heart disease in older people, the OxVALVE Population Cohort Study. Eur Heart J. 2016, 37(47), 3515-3522. PMID 27354049 (studiu de referință, citat de ghidul ESC). PubMed
- Otto CM, Newby DE, Hillis GS. Calcific Aortic Stenosis, A Review. JAMA. 2024, 332(23), 2014-2026. PMID 39527048. PubMed
- Chen QF, et al. Global, Regional, and National Burden of Valvular Heart Disease, 1990 to 2021. J Am Heart Assoc. 2024, 13(24), e037991. PMID 39673328. PubMed
- Kang DH, et al. Early Surgery or Conservative Care for Asymptomatic Aortic Stenosis at 10 Years. N Engl J Med. 2026, 394(12), 1167-1174. PMID 41880613. PubMed
- Adamo M, et al. Epidemiology, pathophysiology, diagnosis and management of chronic right-sided heart failure and tricuspid regurgitation. Eur J Heart Fail. 2024, 26(1), 18-33. PMID 38131233. PubMed
- NHLBI. How Blood Flows through the Heart (2025) și Heart Valve Diseases (2022). NHLBI
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.
