Pe scurt. Boli de inimă se numesc afecțiunile arterelor coronare, ale mușchiului cardiac, ale ritmului, ale valvelor, ale pericardului sau ale aortei. Fiecare are simptome și investigații proprii, dar toate pornesc de la un consult cardiologic, un EKG și, de regulă, o ecocardiografie. Durerea în piept care nu cedează și leșinul cer apel la 112.
Mulți oameni ajung la cardiolog cu o singură întrebare, formulată cu teamă, „este ceva la inima mea?”. Răspunsul depinde de ce anume s-a schimbat, pentru că bolile de inimă nu alcătuiesc un diagnostic unic. Unele se instalează tăcut, în ani, iar altele se anunță brusc și nu pot aștepta. În studiul Global Burden of Disease 2023, publicat în Lancet în 2025, boala ischemică a inimii a fost principala boală necontagioasă după anii de viață sănătoasă pierduți, cu 193 de milioane de ani, iar tensiunea sistolică crescută a explicat singură 8,4% din totalul acestor ani pierduți de populația lumii. Ghidul de față adună marile categorii și trimite, pentru fiecare, către articolul dedicat. Le grupăm după partea inimii afectată, ca să știi ce simptome contează și ce întrebări merită puse la consult.
Ce sunt bolile de inimă și cum se clasifică?
Bolile de inimă sunt toate afecțiunile care schimbă structura sau funcționarea inimii și a vaselor ei. Cardiologii le grupează după partea afectată, adică arterele coronare, mușchiul, sistemul electric, valvele, pericardul sau aorta. Gruparea contează, pentru că fiecare categorie se investighează și se tratează diferit.
| Categorie | Ce se întâmplă | Semn care te poate duce la medic | Investigația de început |
|---|---|---|---|
| Boala coronariană | Arterele care hrănesc inima se îngustează | Presiune în piept la efort | EKG, test de efort |
| Insuficiența cardiacă | Inima nu pompează cât are nevoie corpul | Lipsă de aer, glezne umflate | Ecocardiografie, analize |
| Aritmiile | Ritmul devine prea rapid, prea lent sau neregulat | Palpitații, amețeli | EKG, Holter EKG |
| Valvulopatiile | O valvă se îngustează sau nu se mai închide complet | Lipsă de aer la efort, suflu la ascultare | Ecocardiografie |
| Cardiomiopatiile | Mușchiul cardiac este îngroșat, dilatat sau rigid | Oboseală, palpitații, leșin | Ecocardiografie, RMN cardiac |
| Bolile pericardului și ale aortei | Sacul din jurul inimii se inflamă sau aorta se dilată | Durere toracică care depinde de poziție sau durere brutală în spate | Ecocardiografie, CT |
Categoriile se pot combina. De pildă, tensiunea mare netratată poate duce la boală coronariană, la insuficiență cardiacă și la fibrilație atrială. De aceea medicul privește inima ca pe un sistem.
Ce este boala coronariană și cum o recunoști?
Boala coronariană apare când arterele care aduc sânge mușchiului inimii se îngustează prin plăci de aterom, adică depuneri de grăsimi și celule inflamatorii în peretele vasului. Poate evolua ani întregi fără simptome. Când apar, simptomele se manifestă cel mai des printr-o presiune în piept la efort, care trece în repaus.
Procesul se numește ateroscleroză. În ghidul ESC din 2024 despre sindroamele coronariene cronice, medicul estimează întâi cât de probabil este ca simptomele tale să fie provocate de o îngustare a arterelor, ținând cont de vârstă, de sex, de felul durerii și de factorii de risc, apoi alege testul potrivit.
Angina stabilă se manifestă prin durere sau presiune în piept care apare la efort sau la emoții puternice și cedează la repaus. Poate iradia spre braț, maxilar sau spate. O durere care apare în repaus, care se intensifică sau care se repetă tot mai des cere evaluare rapidă, pentru că poate anunța un infarct. Despre diferențele dintre cele două situații am scris în articolul despre angina pectorală și infarct.
Infarctul miocardic apare când o placă se fisurează, iar un cheag închide artera. Mușchiul rămas fără sânge suferă în câteva ore, motiv pentru care timpul decide ce se poate salva. Semnele clasice sunt durerea puternică în piept, transpirațiile reci și greața. La femei și la persoanele cu diabet, simptomele pot fi mai discrete, de pildă o oboseală neobișnuită, lipsă de aer sau o durere în partea de sus a abdomenului.
Pentru diagnostic, EKG-ul de repaus poate arăta semne de ischemie, dar un EKG normal nu exclude boala coronariană. Testul de efort urmărește cum răspunde inima când este mai solicitată, iar ecocardiografia arată dacă vreo zonă din mușchi se mișcă mai puțin. Coronarografia arată direct arterele și se face când medicul suspectează o îngustare importantă. Dacă ai trecut deja printr-un infarct, găsești detalii despre recuperare în articolul despre viața după infarct. Pagina noastră despre boala coronariană descrie ce evaluăm în clinică.
Cum se manifestă insuficiența cardiacă?
Insuficiența cardiacă este starea în care inima nu mai pompează sânge în cantitatea de care are nevoie corpul sau o face doar cu presiuni de umplere prea mari. Nu înseamnă că inima s-a oprit. Simptomele tipice sunt lipsa de aer, oboseala marcată și umflarea gleznelor.
Insuficiența cardiacă urmează unei alte afecțiuni a inimii, cum ar fi boala coronariană, tensiunea mare de lungă durată sau o valvulopatie, așa că medicul caută mereu și cauza.
Lipsa de aer apare la început doar la efort, de pildă la urcatul scărilor. Cu timpul poate apărea și în repaus sau în poziția culcat, când pacientul simte nevoia să doarmă cu mai multe perne. Pot apărea și balonarea sau creșterea în greutate în câteva zile, din cauza lichidului reținut. O lipsă de aer care se instalează brusc în repaus, imposibilitatea de a sta întins sau umflarea rapidă a picioarelor cer prezentare la urgență.
Ghidurile ESC împart insuficiența cardiacă după fracția de ejecție, adică procentul de sânge pe care ventriculul stâng îl trimite în corp la fiecare bătaie. Ghidul în vigoare este cel din 2026, publicat în octombrie 2026, care a succedat ghidul din 2021 (McDonagh et al.). Fracția de ejecție se măsoară la ecocardiografie, iar medicul o interpretează împreună cu valorile analizelor de sânge pentru peptidele natriuretice, markeri ai suprasolicitării inimii. Clasificarea arată ce tip de insuficiență ai și ce tratament se potrivește.
Tratamentul combină medicamente, controlul bolilor asociate și monitorizare regulată. O declarație științifică a asociațiilor europene de specialitate, publicată în 2025 (Metra et al.), arată că inhibitorii de SGLT2 au fost recomandați pe întreg spectrul fracției de ejecție încă din actualizarea ghidului ESC din 2023. Alegerea medicației rămâne a medicului, în funcție de analize, de tensiune și de boala de fond. Mai mult despre stadii și evoluție găsești în articolul despre insuficiența cardiacă, iar pagina clinicii despre insuficiența cardiacă explică traseul de evaluare.
Ce înseamnă o aritmie și când devine periculoasă?
Aritmia este orice tulburare a ritmului inimii, fie că inima bate prea repede, prea rar sau neregulat. Multe sunt benigne, iar altele cresc riscul de accident vascular cerebral sau de oprire a inimii. Diferența o fac tipul ritmului și simptomele care îl însoțesc.
Fibrilația atrială este cea mai frecventă aritmie susținută. Atriile nu se mai contractă coordonat, iar sângele poate stagna și forma cheaguri, care ajung uneori în creier și produc un accident vascular cerebral. Ghidul ESC din 2024 (Van Gelder et al.) organizează abordarea pe principiul AF-CARE, care cuprinde tratarea bolilor asociate, prevenirea cheagurilor, controlul ritmului sau al frecvenței și reevaluarea periodică. Detalii despre simptome și tratament găsești în articolul despre fibrilația atrială, iar pagina despre fibrilația atrială arată ce investigăm la noi.
Extrasistolele sunt bătăi care vin mai devreme decât ar trebui și se simt ca o „sărire” sau o pauză. Apar frecvent la persoane sănătoase, mai ales după cafea, după nopți fără somn sau în perioade de stres, iar în absența unei boli structurale sunt de obicei benigne. Când sunt foarte numeroase sau apar în serii, medicul le evaluează mai atent. Tahicardia ventriculară este o aritmie serioasă, care poate degenera într-o oprire a inimii. Bradicardia este normală la sportivi, dar poate indica o boală a sistemului electric dacă vine cu amețeli sau leșin.
Palpitațiile devin semn de alarmă când sunt însoțite de leșin sau de senzația că vei leșina, de durere în piept ori de lipsă de aer. Atunci nu aștepți programarea, ci ceri ajutor medical. În rest, Holter EKG-ul urmărește ritmul timp de 24 sau 48 de ore, iar episoadele rare cer uneori o monitorizare mai lungă. Tipurile de aritmii sunt explicate în articolul despre aritmia cardiacă.
De ce rămân valvulopatiile și cardiomiopatiile ascunse atât de mult timp?
Valvulopatiile și cardiomiopatiile pot evolua mulți ani fără simptome, pentru că inima se adaptează treptat. Primul indiciu este adesea un suflu auzit de medic la ascultare sau o lipsă de aer la efort care se agravează lent. Ecocardiografia le pune în evidență și le urmărește în timp.
Valvulopatiile sunt boli ale celor patru valve ale inimii. O valvă se poate îngusta (stenoză), ceea ce îngreunează trecerea sângelui, sau poate să nu se mai închidă complet (regurgitare), ceea ce lasă sângele să curgă înapoi. Stenoza aortică, adică îngustarea valvei prin care sângele iese din inimă spre corp, apare mai ales la vârstnici, prin calcificarea valvei. Nu orice suflu înseamnă boală, pentru că suflurile funcționale sunt frecvente la copii și la adolescenți, iar ecocardiografia face diferența. Ghidul ESC și EACTS din 2025 despre valvulopatii este în vigoare în octombrie 2026 și stabilește când o valvă bolnavă se urmărește și când se intervine.
Cardiomiopatiile sunt boli ale mușchiului inimii care nu se explică prin boala coronariană, prin tensiune sau prin valve. Cardiomiopatia dilatativă înseamnă un ventricul lărgit și slăbit. Cea hipertrofică înseamnă un perete îngroșat, adesea de cauză genetică, și poate provoca aritmii la tineri. Cea restrictivă face pereții rigizi. Ghidul ESC privind cardiomiopatiile datează din 2023 și rămâne referința pentru evaluarea lor. Diagnosticul se bazează pe ecocardiografie, pe RMN cardiac și, la nevoie, pe teste genetice, iar în familiile în care o astfel de boală este cunoscută medicul poate propune verificarea rudelor.
Ce sunt bolile pericardului și ale aortei?
Pericardita este inflamația sacului care înconjoară inima și se simte ca o durere ascuțită în piept, mai intensă la inspir și când stai culcat. Bolile aortei afectează cel mai mare vas al corpului, iar disecția și ruptura sunt urgențe. Ambele grupuri se confirmă prin imagistică.
Pericardita acută are cel mai des o cauză virală, iar durerea se ameliorează de obicei când te așezi și te apleci înainte. Ghidul ESC din 2025 tratează împreună miocardita și pericardita. Dacă lichidul din jurul inimii o comprimă, apare tamponada cardiacă, o urgență.
Aorta se poate dilata, iar o dilatare mare (anevrism) crește riscul de ruptură. Dilatările mici se urmăresc periodic cu ecografie sau CT. Disecția de aortă începe cu o durere brutală, adesea simțită în spate, și necesită intervenție imediată. Ghidul ESC din 2024 despre bolile arterelor periferice și ale aortei grupează aceste afecțiuni.
Ce factori de risc cardiovascular poți controla?
Poți controla cei mai mulți factori care cresc riscul bolilor de inimă, mai ales tensiunea, colesterolul, glicemia, fumatul, greutatea și mișcarea. Acești factori se influențează între ei. Vârsta, sexul și istoricul familial rămân în afara controlului tău, dar îl ajută pe medic să stabilească cât de atent să te urmărească.
Tensiunea arterială crescută a explicat 8,4% din anii de viață sănătoasă pierduți în lume în 2023, potrivit studiului Global Burden of Disease publicat în Lancet în 2025. Despre tensiune și riscul total găsești mai mult în ghidul nostru despre hipertensiune și risc cardiovascular.
Pe lângă tensiune, medicul urmărește colesterolul LDL, glicemia și greutatea. Renunțarea la fumat, mișcarea regulată, somnul suficient și o alimentație de tip mediteranean susțin inima. Țintele exacte pentru colesterol, tensiune și glicemie diferă de la un om la altul, iar cardiologul le stabilește după riscul tău total.
Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?
Suni la 112 dacă ai durere sau presiune puternică în piept care nu cedează, mai ales cu transpirații reci, greață sau lipsă de aer, dacă leși sau dacă apare brusc o lipsă de aer în repaus. Programezi un consult rapid dacă simptomele sunt noi, repetate sau te limitează în activitățile zilnice.
Suni la 112 și pentru o durere sfâșietoare în spate, cu debut brusc, sau pentru semne de accident vascular cerebral, de pildă gura strâmbă, slăbiciune pe o parte a corpului ori vorbire încurcată. Nu conduci singur spre spital.
Următoarele situații merită un consult cardiologic, fără grabă de urgență.
- Durere sau presiune în piept la efort, care cedează în repaus.
- Palpitații repetate, care nu au o explicație clară.
- Lipsă de aer la eforturi care înainte nu te deranjau.
- Umflarea gleznelor, mai ales spre seară.
- Oboseală persistentă, fără altă cauză, în special dacă ai factori de risc.
- Amețeli frecvente sau o pierdere de cunoștință, chiar dacă episodul a trecut.
Cum te ajutăm la Cardio Clinic
Cardio Clinic este o clinică privată de cardiologie din București, cu peste 25 de medici cardiologi primari. Consultația, ecocardiografia, EKG-ul, Holter EKG, Holter TA și testul de efort se fac în aceeași locație, iar pentru o evaluare mai largă ai acces la neurologie, endocrinologie, diabet și nutriție sub același acoperiș. Programarea se face de obicei în 24 până la 48 de ore.
Primul pas este un consult cardiologic. Medicul te întreabă despre istoricul tău, îți măsoară tensiunea și alege investigațiile potrivite simptomelor tale, apoi ți le explică pe înțelesul tău. Ne găsești pe Bd. Barbu Văcărescu nr. 42A, București, iar pentru programare poți suna la 031 433 43 76 sau poți face o programare online. Dacă ai deja un diagnostic, aduci analizele și scrisorile medicale anterioare.
Întrebări frecvente despre bolile de inimă
Care sunt cele mai frecvente boli de inimă la adulți?
Boala coronariană și hipertensiunea arterială sunt cele mai răspândite afecțiuni cardiovasculare la adulți, urmate de insuficiența cardiacă și de fibrilația atrială. Studiul Global Burden of Disease 2023 plasează boala ischemică a inimii pe primul loc între bolile necontagioase după anii de viață sănătoasă pierduți. La tineri, aritmiile și cardiomiopatiile cer atenție specială.
La ce vârstă ar trebui să faci primul consult cardiologic?
Nu există o vârstă fixă. Mergi mai devreme dacă ai tensiune mare, diabet, colesterol crescut, ești fumător sau ai rude apropiate cu boli de inimă la vârstă tânără. Mergi oricând apar simptome noi, la orice vârstă. Un consult preventiv cuprinde istoricul, măsurarea tensiunii și un EKG, iar medicul decide dacă mai adaugă ecocardiografia sau analizele.
Poate fi tratată insuficiența cardiacă?
Insuficiența cardiacă nu se vindecă de obicei complet, dar se poate controla. Tratamentul adecvat ameliorează simptomele, reduce spitalizările și îți permite o viață activă. El combină medicamente, tratarea cauzei și controale regulate. Medicul alege schema după tipul de insuficiență și după analizele tale, conform ghidului ESC în vigoare.
Fibrilația atrială se poate vindeca definitiv?
Fibrilația atrială se poate controla prin medicamente, prin ablație cu cateter sau prin combinația lor, iar rezultatul diferă de la caz la caz. Medicul discută cu tine și despre anticoagulare, pentru că aceasta protejează împotriva cheagurilor. Ghidul ESC din 2024 propune o abordare personalizată, nu o promisiune de vindecare.
Ce înseamnă un suflu cardiac la un adult?
Suflul este un zgomot produs de curgerea turbulentă a sângelui, pe care medicul îl aude la ascultare. Poate fi funcțional, fără o leziune a inimii, sau poate semnala o valvulopatie. Ecocardiografia diferențiază rapid cele două situații, de aceea un suflu nou descoperit merită verificat.
Există simptome de boală de inimă specifice femeilor?
Da, mai ales în cazul infarctului. Femeile descriu mai des oboseală neobișnuită, lipsă de aer, greață sau durere în spate ori în maxilar, nu doar durerea clasică în piept. Din cauza acestor diferențe, diagnosticul se pune uneori mai târziu, deci simptomele persistente merită un consult chiar dacă nu seamănă cu descrierea clasică.
Surse
- Køber L, et al. 2026 ESC Guidelines for the management of heart failure. Eur Heart J. 2026;47(38):5346-5457. PMID: 42661420. DOI: 10.1093/eurheartj/ehag100
- McDonagh TA, et al. 2021 ESC Guidelines for the diagnosis and treatment of acute and chronic heart failure. Eur Heart J. 2021;42(36):3599-3726. PMID: 34447992. DOI: 10.1093/eurheartj/ehab368
- Van Gelder IC, et al. 2024 ESC Guidelines for the management of atrial fibrillation. Eur Heart J. 2024;45(36):3314-3414. PMID: 39210723. DOI: 10.1093/eurheartj/ehae176
- Vrints C, et al. 2024 ESC Guidelines for the management of chronic coronary syndromes. Eur Heart J. 2024;45(36):3415-3537. PMID: 39210710. DOI: 10.1093/eurheartj/ehae177
- 2024 ESC Guidelines for the management of peripheral arterial and aortic diseases. Eur Heart J. 2024;45:3538-3700. PMID: 39210722. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39210722
- Metra M, et al. SGLT2 inhibitors for the prevention and treatment of heart failure: a scientific statement of the HFA and the HFAI. ESC Heart Fail. 2025;12(6):3806-3825. PMID: 40968746. DOI: 10.1002/ehf2.15408
- GBD 2023 Collaborators. Burden of 375 diseases and injuries, risk-attributable burden of 88 risk factors, and healthy life expectancy in 204 countries and territories, 1990-2023. Lancet. 2025;406(10513):1873-1922. PMID: 41092926. DOI: 10.1016/S0140-6736(25)01637-X
- Praz F, et al. 2025 ESC/EACTS Guidelines for the management of valvular heart disease. Eur Heart J. 2025;46(44):4635-4736. PMID: 40878295. DOI: 10.1093/eurheartj/ehaf194
- Arbelo E, et al. 2023 ESC Guidelines for the management of cardiomyopathies. Eur Heart J. 2023;44(37):3503-3626. PMID: 37622657. DOI: 10.1093/eurheartj/ehad194
- Schulz-Menger J, et al. 2025 ESC Guidelines for the management of myocarditis and pericarditis. Eur Heart J. 2025;46(40):3952-4041. PMID: 40878297. DOI: 10.1093/eurheartj/ehaf192
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.
