Pe scurt. Angina pectorală este durerea sau presiunea din piept care apare atunci când mușchiul inimii primește temporar mai puțin sânge decât are nevoie, de obicei la efort sau la o emoție puternică. Spre deosebire de infarct, ea nu lezează celulele inimii. Dacă durerea apare în repaus sau durează peste 15 minute, suni la 112.

Ai simțit o strângere în piept când ai urcat scările sau ai mers repede pe frig și te-ai întrebat dacă este de la inimă sau doar de la oboseală? Întrebarea pe care o auzim des este cum îți dai seama dacă este vorba despre angină pectorală sau despre începutul unui infarct. Distincția contează, pentru că angina stabilă se evaluează programat, la cardiolog, în timp ce angina instabilă și infarctul sunt urgențe. Mai jos explicăm ce este angina, cum se simte, ce o deosebește de infarct, cum se confirmă diagnosticul și cum se tratează, pe baza ghidurilor europene din 2024 (sindroame coronariene cronice) și din 2023 (sindroame coronariene acute), ambele aflate în vigoare în octombrie 2026. Angina este un simptom al unei boli coronariene, iar imaginea de ansamblu a bolilor de inimă o găsești în ghidul bolilor de inimă.

Ce este angina pectorală și ce se întâmplă în inimă?

Angina pectorală este disconfortul din piept provocat de ischemia miocardică, adică de un aport de sânge prea mic pentru mușchiul inimii. Una dintre cauze este îngustarea arterelor coronare prin plăci de ateroscleroză. Simptomul apare când cererea de oxigen crește, iar vasul îngustat nu o poate acoperi, și dispare de obicei când efortul încetează.

Ghidul ESC din 2024 include angina în sindroamele coronariene cronice. Aceste sindroame au o evoluție variabilă și imprevizibilă, iar de-a lungul vieții un pacient poate trece de la o formă cronică la un episod acut și invers. Ghidul recomandă și renunțarea la termenii „angină tipică” și „atipică”, înlocuiți cu o descriere atentă a simptomelor.

Cum se simte angina pectorală?

Cel mai des este o presiune, o strângere sau o greutate în spatele sternului, provocată de efort sau de stres emoțional și care cedează la repaus sau la nitroglicerină. Ghidul ESC 2024 arată însă că doar 10% până la 25% dintre pacienții cu suspiciune de boală coronariană cronică au o angină clasică, cu factori declanșatori și de ameliorare bine definiți.

Tabloul simptomelor este însă mai larg decât se crede. În studiile citate de ghid, între 57% și 78% dintre pacienți au simptome mai puțin caracteristice, iar 10% până la 15% au în principal lipsă de aer la efort. Absența durerii nu exclude boala, deoarece durerea poate lipsi la pacienții cu diabet și neuropatie autonomă sau la vârstnicii foarte sedentari, chiar în prezența unor îngustări severe.

Ghidul descrie factorii care declanșează angina de efort în funcție de gradul acesteia, după clasificarea Societății Canadiene de Cardiologie. Simptomele pot apărea la un efort rapid, după mese, pe frig, pe vânt, sub stres emoțional sau în primele ore după trezire. În gradul I apar doar la efort intens, în gradul III la un efort mic, iar în gradul IV apar fără niciun efort, deci în repaus.

Datele recente citate de ghid arată că durerea toracică anginoasă este la fel de frecventă la femei și la bărbați, cu ușoare diferențe de caracter. Femeile cu suspiciune de angină descriu însă mai des lipsa de aer și oboseala, iar angina cauzată de vasele mici ale inimii este mai frecventă la ele.

Nu orice durere din piept este angină, deoarece poate veni și din pericard sau din afara inimii, iar ghidul cere o evaluare obiectivă înainte ca durerea să fie numită non-cardiacă.

Care este diferența dintre angina stabilă și angina instabilă?

Angina stabilă apare previzibil, la un anumit nivel de efort, și cedează la repaus. Angina instabilă face parte din sindroamele coronariene acute și înseamnă ischemie în repaus sau la un efort minim, fără leziune acută a celulelor inimii. Ghidul ESC 2023 o descrie prin patru situații, iar oricare dintre ele cere evaluare medicală urgentă.

Ghidul ESC 2023 definește angina instabilă prin oricare dintre aceste situații.

  • Angină prelungită, de peste 20 de minute, în repaus.
  • Angină nouă, instalată recent și severă.
  • Angină care se agravează, adică vine mai des, durează mai mult sau apare la un efort mai mic decât înainte.
  • Angină apărută după un infarct recent.

Agravarea este situația cel mai ușor de trecut cu vederea pentru cine are angină de ani de zile. Dacă aceleași scări te opresc acum la jumătate sau senzația apare și când stai în fotoliu, tiparul s-a schimbat.

Cum diferă angina pectorală de infarct?

În angina stabilă, ischemia este trecătoare și celulele inimii nu sunt lezate. În infarct, ischemia este suficient de prelungită încât celulele sunt lezate, ceea ce se vede prin creșterea troponinei în sânge. Diagnosticul de infarct se pune pe EKG, pe troponină și pe contextul clinic, nu pe felul în care se simte durerea.

Tabelul de mai jos compară cele trei situații, pe baza definițiilor din ghidurile ESC 2023 și 2024.

Angină stabilă Angină instabilă Infarct miocardic
Cum apare La efort sau la stres emoțional, în același tipar În repaus sau la efort minim, nou instalată sau agravată Durere toracică acută, adesea cu simptome asociate
Celulele inimii Nu sunt lezate Fără leziune acută, prin definiția ghidului Lezate, cu troponină crescută
Tipul de sindrom Cronic Acut Acut
Cât de urgent Evaluare programată la cardiolog Urgență, 112 Urgență, 112

Trei lucruri induc frecvent în eroare, de aceea le spunem separat.

  • Nu poți deosebi acasă angina de infarct după durere. Ghidul ESC 2023 descrie durerea din sindromul coronarian acut ca presiune, strângere, greutate sau arsură și include printre echivalentele ei lipsa de aer, durerea în partea de sus a abdomenului și durerea în braț, gât sau maxilar. Un infarct poate deci arăta ca o indigestie sau ca o durere de braț.
  • Nitroglicerina nu este un test. Ghidul ESC 2023 spune explicit că ameliorarea durerii după nitroglicerină poate fi înșelătoare și nu este recomandată ca manevră de diagnostic. O durere care trece după o tabletă nu exclude un infarct.
  • Un EKG normal nu exclude angina. Ghidul ESC 2024 notează că un EKG de repaus normal se înregistrează frecvent după un episod de angină. În suspiciunea de sindrom coronarian acut, EKG-ul se face în cel mult 10 minute de la primul contact medical, iar troponina se măsoară în paralel.

Dacă vrei să știi cum recunoști infarctul și ce faci în primele minute, articolul despre simptomele infarctului miocardic intră în detaliu.

Cum se pune diagnosticul de angină pectorală?

Medicul pornește de la istoricul simptomelor și de la factorii tăi de risc, apoi face un EKG de repaus, analize și o ecografie cardiacă. Pe această bază estimează probabilitatea clinică de boală coronariană obstructivă și alege următorul test. Ghidul ESC 2024 preferă CT-ul coronarian sau imagistica funcțională și nu mai pune EKG-ul de efort pe primul loc.

Ghidul împarte probabilitatea clinică în cinci trepte.

  • foarte mică, de cel mult 5%;
  • mică, între 5% și 15%;
  • moderată, între 15% și 50%;
  • mare, între 50% și 85%;
  • foarte mare, peste 85%.

La probabilități moderate, mari și foarte mari, ghidul încurajează investigarea suplimentară. La cele foarte mici și mici, beneficiul testării este incert, dar testul se poate face dacă simptomele te limitează și trebuie lămurite.

Despre EKG-ul de efort, ghidul spune că are o sensibilitate de 58% și o specificitate de 62% pentru boala coronariană obstructivă, așa că este folosit mai ales pentru aprecierea riscului. CT-ul coronarian ca prim test a fost asociat în două studii randomizate cu mai puține crize de angină în perioada următoare, față de începerea cu EKG-ul de efort. Detalii despre desfășurarea ergometriei găsești în articolul despre testul de efort cardiologic.

Dacă simptomele persistă după ce a fost exclusă boala coronariană obstructivă, ghidul cere să se ia în calcul boala vaselor mici ale inimii și spasmul coronarian. Pentru anginele fără legătură cu efortul, ghidul menționează și monitorizarea Holter EKG.

Se poate avea angină fără artere înfundate?

Da. Cel mai cunoscut mecanism este obstrucția arterelor coronare mari, dar angina apare și când vasele mici ale inimii funcționează anormal sau când o arteră intră în spasm. Ghidul ESC 2024 numește situația angină cu artere coronare neobstructive (ANOCA) și o consideră o parte importantă a sindroamelor coronariene cronice.

Ghidul arată că o parte importantă dintre pacienții cu angină nu au artere obstruate. La unii dintre ei poate fi dovedită și ischemia propriu-zisă (INOCA), iar tulburările funcționale care o explică, cum sunt disfuncția vaselor mici și spasmul coronarian, sunt mai frecvente la femei decât la bărbați.

Ghidul adaugă că aceste afecțiuni sunt rar diagnosticate corect, așa că pacienții nu primesc un tratament adaptat și continuă să aibă angină, cu internări repetate. O coronarografie fără îngustări nu închide deci întotdeauna subiectul.

Cum se tratează angina pectorală?

Tratamentul urmărește reducerea simptomelor și scăderea riscului de infarct și de deces. Include schimbări în stilul de viață, medicamente împotriva anginei, medicamente pentru prevenția evenimentelor, de exemplu o statină, și, la unii pacienți, revascularizare prin angioplastie sau bypass.

Stilul de viață. Ghidul ESC 2024 recomandă oprirea fumatului, o greutate sănătoasă, o dietă bogată în legume, fructe și cereale integrale, mai puțin de 100 g de alcool pe săptămână și, pentru mișcare, între 150 și 300 de minute pe săptămână de activitate moderată, crescută treptat la persoanele sedentare.

Medicamentele împotriva anginei. Pentru mulți pacienți, tratamentul începe cu un betablocant, cu un blocant al canalelor de calciu sau cu ambele. Alte medicamente, cum sunt nitrații cu acțiune lungă, ivabradina, nicorandilul, ranolazina și trimetazidina, se adaugă în funcție de tensiune, puls, boli asociate și medicamentele pe care le iei deja. Ghidul precizează că nu există dovezi că vreun medicament antianginos ar îmbunătăți prognosticul pe termen lung, cu excepția betablocantelor în primul an după un infarct.

Nitroglicerina sub limbă. Medicul o poate prescrie pentru durerea anginoasă, iar ghidul arată că ameliorarea în 1 sau 2 minute crește probabilitatea unui sindrom coronarian cronic. Ghidul cere ca pacientul să afle de la medic ce are de făcut dacă durerea se prelungește și poate fi infarct.

Prevenția evenimentelor. Pacienții cu sindrom coronarian cronic sunt considerați la risc cardiovascular foarte mare, iar ținta pentru colesterolul LDL este sub 1,4 mmol/L (55 mg/dL), cu o scădere de cel puțin 50% față de valoarea inițială.

Revascularizarea. Ghidul o ia în calcul dacă simptomele nu se controlează cu medicamente sau dacă boala coronariană are caracteristici de risc înalt. Un studiu cu procedură placebo, citat de ghid, a arătat că angioplastia cu stent ameliorează mai mult angina decât procedura simulată la pacienții cu ischemie dovedită, aflați sub tratament antianginos minim sau fără tratament. Decizia dintre angioplastie și bypass aparține unei echipe multidisciplinare, împreună cu tine.

Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?

Suni la 112 dacă ai durere sau presiune în piept care durează peste 15 minute sau care revine în decurs de o oră, mai ales în repaus. Ghidul ESC 2023 le consideră semne de alarmă pentru care oricine trebuie să ceară ajutor medical urgent, iar 112 este numărul unic de urgență din Uniunea Europeană.

Suni la 112 și în oricare dintre situațiile de mai jos.

  • Durerea este însoțită de lipsă de aer, transpirații reci, greață sau leșin.
  • Durerea apare în repaus, deși până acum apărea doar la efort.
  • Durerea durează peste 20 de minute, chiar dacă ai luat nitroglicerină.

Programează o consultație cardiologică, fără să aștepți, dacă te recunoști în una dintre situațiile de mai jos.

  • Ai presiune sau jenă în piept la efort, care trece în repaus.
  • Îți lipsește aerul la un efort care înainte nu te deranja.
  • Ai diabet sau vârstă înaintată și o oboseală inexplicabilă la efort.
  • Ai deja o boală coronariană cunoscută și simptomele s-au schimbat.

Dacă simptomele vin mai des, durează mai mult sau apar la un efort mai mic, tiparul seamănă cu cel al anginei instabile, deci ceri evaluare medicală urgentă, fără să aștepți o programare obișnuită.

Cum te ajutăm la Cardio Clinic

La Cardio Clinic, cardiologii noștri pornesc de la consultație și de la un EKG de repaus, apoi decid ce investigații sunt potrivite pentru tine, de exemplu ecocardiografie, Holter EKG sau test de efort. Toate se fac în aceeași locație, în București, pe Bd. Barbu Văcărescu nr. 42A, iar programarea se face în 24 până la 48 de ore. Pentru o durere în piept sau o suspiciune de boală coronariană, medicul îți explică rezultatele și planul de tratament pe înțelesul tău.

Te poți programa online, prin formularul de programare, sau la telefon, la 031 433 43 76. Dacă ai durere acută în piept, nu aștepta o programare, ci sună la 112.

Întrebări frecvente despre angina pectorală

Este periculoasă angina pectorală?

Angina stabilă arată că inima nu primește uneori suficient sânge și trebuie evaluată, pentru că este legată de o boală coronariană. Angina instabilă face parte din sindroamele coronariene acute și cere intervenție urgentă. Un cardiolog stabilește care este situația ta și ce tratament îți trebuie.

Cât durează un episod de angină?

Ghidul nu fixează o durată pentru angina stabilă, care cedează la oprirea efortului sau a stresului. În schimb, ghidul ESC 2023 descrie angina prelungită de peste 20 de minute în repaus ca definiție a anginei instabile și consideră durerea de peste 15 minute, sau recurentă într-o oră, un semn de alarmă. În aceste cazuri suni la 112.

Dacă durerea trece la repaus, înseamnă că nu este nimic grav?

Nu. Ameliorarea la repaus este chiar o caracteristică a anginei, deci a unei ischemii a inimii, care indică de regulă o boală coronariană. Chiar dacă episodul trece, simptomul trebuie evaluat de un cardiolog, iar dacă tiparul se schimbă, evaluarea devine urgentă.

Pot folosi nitroglicerina ca să aflu dacă este infarct?

Nu. Ghidul ESC 2023 spune că ameliorarea durerii după nitroglicerină poate fi înșelătoare și nu este recomandată ca manevră de diagnostic. Dacă ai durere în piept de peste 15 minute sau care revine într-o oră, suni la 112, indiferent cum reacționează durerea la nitroglicerină.

Au femeile aceleași simptome de angină ca bărbații?

Parțial. Durerea toracică anginoasă este la fel de frecventă la ambele sexe, dar femeile descriu mai des lipsa de aer și oboseala, iar angina cauzată de vasele mici ale inimii este mai frecventă la ele, conform ghidului ESC 2024. De aceea o durere reală merită investigată chiar dacă tabloul nu este cel clasic.

Care este diferența dintre angina pectorală și boala coronariană?

Boala coronariană este afecțiunea de fond, de obicei îngustarea arterelor coronare, iar angina este unul dintre simptomele ei. Ghidul ESC 2024 notează că boala poate exista și fără angină, de exemplu la persoanele cu diabet și neuropatie autonomă, deci lipsa durerii nu înseamnă lipsa bolii.

Surse

  1. Vrints C, Andreotti F, Koskinas KC, et al. 2024 ESC Guidelines for the management of chronic coronary syndromes. Eur Heart J. 2024;45(36):3415-3537. Ghid în vigoare în octombrie 2026, cu erată publicată în aprilie 2025. PMID: 39210710. DOI: 10.1093/eurheartj/ehae177.
  2. Byrne RA, Rossello X, Coughlan JJ, et al. 2023 ESC Guidelines for the management of acute coronary syndromes. Eur Heart J. 2023;44(38):3720-3826. Ghid în vigoare în octombrie 2026. PMID: 37622654. DOI: 10.1093/eurheartj/ehad191.

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

Nu am găsit niciun câmp.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

Valvele inimii pe înțelesul tău, ce face fiecare, ce înseamnă stenoza, regurgitarea și suflul, ce arată ecografia și când mergi la
Citeste continuarea
Stimulator cardiac (pacemaker) explicat pe înțeles: când este nevoie de el, riscurile, telefonul, RMN-ul, bateria și controalele. Ce întrebi
Citeste continuarea
Insuficiența mitrală pe înțeles, ce înseamnă gradul de pe ecografie, cât de des revii la control și când se repară valva. Programează o
Citeste continuarea
Defibrilatorul cardiac pe înțeles, când se pune, cum se simte un șoc, ce faci după el și cum trăiești cu aparatul. Programează o evaluare
Citeste continuarea