Pe scurt. Dispneea este senzația de lipsă de aer sau de respirație grea, un simptom și nu o boală de sine stătătoare. Cele mai frecvente cauze țin de inimă sau de plămâni, iar tiparul în care apare te ajută să le deosebești. Diagnosticul se confirmă prin analize de sânge, EKG, radiografie și ecocardiografie.
Urci două etaje și trebuie să te oprești să îți tragi răsuflarea. Sau te trezești noaptea cu senzația că aerul nu mai ajunge și te așezi în capul oaselor, pentru că întins simți că te sufoci. Este firesc să te întrebi dacă lipsa de aer vine de la inimă sau de la plămâni, iar întrebarea merită luată în serios, fiindcă dispneea poate anunța o boală care se tratează bine dacă este găsită devreme. În acest articol afli cum arată dispneea de origine cardiacă și cea de origine pulmonară, ce semne te ajută să le deosebești, ce investigații clarifică lucrurile și când nu mai aștepți o programare. Dispneea face parte din seria noastră despre simptomele cardiace, iar dacă oboseala te supără mai mult decât lipsa de aer, citește și articolul despre oboseala cronică de cauză cardiacă. Informațiile se sprijină pe ghidul ESC din 2026 pentru insuficiența cardiacă, aflat în vigoare în octombrie 2026.
Ce este dispneea și cum o descriu pacienții?
Dispneea este senzația subiectivă de lipsă de aer, pe care o descrii tu și pe care aparatele nu o pot măsura direct. Poate apărea la efort, în repaus sau noaptea, brusc sau pe parcursul mai multor săptămâni. O revizuire din American Family Physician consideră dispneea cronică atunci când durează de peste o lună.
Pacienții o descriu diferit, de pildă „nu pot trage aer”, „am o greutate pe piept” sau „gâfâi la cel mai mic efort”. Aceeași revizuire arată că dispneea este un predictor al mortalității de orice cauză, iar cele mai probabile cauze sunt bolile cardiace și cele pulmonare, precum astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), insuficiența cardiacă, pneumonia și boala coronariană (Budhwar și Syed, 2020).
Medicul urmărește câteva detalii care îl ajută mai mult decât intensitatea senzației. Contează dacă lipsa de aer apare la efort sau în repaus, dacă te trezește din somn, dacă te obligă să dormi cu mai multe perne și dacă s-a agravat în ultimele săptămâni. O revizuire din 2023 notează că intensitatea dispneei are doar o legătură slabă cu gravitatea bolii de fond, motiv pentru care diagnosticul diferențial este greu de făcut doar pe baza a ceea ce simți (Santus et al., 2023).
Când poate veni dispneea de la inimă?
Dispneea poate avea o cauză cardiacă atunci când inima nu mai pompează sau nu se mai umple așa cum trebuie, iar lichidul se adună în plămâni. Cea mai frecventă cauză cardiacă este insuficiența cardiacă, dar contează și ritmul inimii, arterele coronare și valvele.
Ghidul ESC 2026 enumeră dispneea printre simptomele tipice ale insuficienței cardiace, alături de ortopnee (lipsa de aer în poziție culcată), dispneea paroxistică nocturnă (trezirea din somn cu senzație de sufocare), toleranța scăzută la efort, oboseala și edemele gleznelor (ghidul ESC 2026). Tusea de noapte și șuierul în piept apar tot în lista simptomelor insuficienței cardiace, însă ghidul le consideră mai puțin tipice și mai puțin specifice, deci nu le pune automat pe seama plămânilor.
În urgență, insuficiența cardiacă este frecvent diagnosticul final. Într-un studiu prospectiv multicentric pe 2.153 de pacienți veniți la urgențe cu dispnee acută, insuficiența cardiacă acută a fost cel mai frecvent diagnostic final, la 51,0% dintre cei fără cancer și la 44,4% dintre cei cu cancer (Bima et al., 2025). Celelalte diagnostice includ pneumonia și anxietatea cu hiperventilație.
Alte cauze cardiace sunt tulburările de ritm, cum este fibrilația atrială, boala coronariană, în care dispneea de efort poate ține locul durerii în piept, și bolile valvulare. Toate pot fi evaluate la cardiolog, iar ghidul ESC 2026 notează că fibrilația atrială, boala valvulară și sindroamele coronariene acute cresc nivelul peptidelor natriuretice, adică al markerilor din sânge folosiți la diagnostic.
Când poate veni dispneea de la plămâni?
Dispneea poate veni de la plămâni atunci când căile respiratorii se îngustează sau când schimbul de oxigen dintre aer și sânge este afectat. Cauzele frecvente sunt astmul, BPOC, pneumonia și embolia pulmonară, iar fiecare are un tipar diferit.
Astmul dă episoade de lipsă de aer cu șuierat, adesea declanșate de alergeni, efort sau infecții. BPOC apare mai ales la fumători și progresează lent, cu tuse și expectorație. Pneumonia se manifestă prin febră, tuse și stare generală alterată. Embolia pulmonară, adică un cheag care blochează o arteră din plămân, este o urgență, pentru că poate produce dispnee bruscă și durere în piept la respirație. Există și un ghid european dedicat acestei afecțiuni, elaborat de Societatea Europeană de Cardiologie împreună cu Societatea Europeană de Respirație (ghidul ESC/ERS 2019).
Cele două domenii se suprapun mai des decât crezi. Ghidul ESC 2026 arată că BPOC, embolia pulmonară, apneea în somn și infecțiile severe pot crește peptidele natriuretice fără să existe insuficiență cardiacă, ceea ce explică de ce o singură valoare a acestor peptide nu hotărăște diagnosticul. Există și situația inversă, pentru că obezitatea și unele medicamente pentru inimă pot coborî valorile chiar dacă inima este bolnavă.
Cum deosebești dispneea cardiacă de cea pulmonară?
Nu există un singur semn care să le despartă, dar tiparul ajută. Dispneea cardiacă apare mai ales la efort, în poziție culcată sau la aplecarea înainte și se însoțește de oboseală și edeme. Dispneea pulmonară se leagă mai des de tuse, șuierat, febră sau declanșatori precum alergenii și fumul.
| Aspect | Mai des cardiacă | Mai des pulmonară |
|---|---|---|
| Când apare | La efort, culcat, noaptea, la aplecare | La efort, la alergeni, în infecții |
| Ce o însoțește | Oboseală, edeme la glezne, palpitații | Tuse, expectorație, șuierat, febră |
| Pe ce teren | Hipertensiune, diabet, infarct vechi, aritmii | Fumat, alergii, imobilizare prelungită |
| Ce arată analizele | Peptide natriuretice crescute | Peptide natriuretice de regulă joase, cu excepții |
| Ce arată investigațiile | Anomalii la EKG și la ecocardiografie | Anomalii la radiografie și la spirometrie |
Tabelul este orientativ, fiindcă un pacient poate avea ambele probleme. Ortopneea și dispneea paroxistică nocturnă sunt simptome tipice de insuficiență cardiacă, iar un studiu pe 633 de adulți din îngrijirea primară a asociat insuficiența cardiacă atât cu dispneea paroxistică nocturnă, cât și cu bendopneea, adică lipsa de aer la aplecarea înainte, de pildă când îți legi șireturile. În acel studiu, bendopneea nu a fost asociată cu boala pulmonară sau cu cea coronariană (Martínez Cerón et al., 2017). Rezultatul vine dintr-un singur studiu transversal, așa că rămâne un indiciu, nu o regulă.
Un alt indiciu din ghidul ESC 2026 este creșterea în greutate de peste 2 kg pe săptămână, care figurează printre semnele de reținere de lichide din insuficiența cardiacă, deși ghidul o numește mai puțin specifică.
Ce analize și investigații arată de unde vine dispneea?
Medicul începe cu un consult și cu testele de bază, apoi alege investigațiile în funcție de istoricul pacientului. În suspiciunea de insuficiență cardiacă, ghidul ESC 2026 recomandă EKG în 12 derivații, radiografie toracică, ecocardiografie transtoracică și dozarea peptidelor natriuretice, toate cu clasa de recomandare I.
Peptidele natriuretice (NT-proBNP sau BNP) sunt substanțe eliberate de inimă când este suprasolicitată. Ghidul 2026 recomandă pentru ambulatoriu praguri în funcție de vârstă, deasupra cărora insuficiența cardiacă este probabilă, și anume NT-proBNP de cel puțin 125 pg/mL sub 50 de ani, 250 pg/mL între 50 și 75 de ani și 500 pg/mL peste 75 de ani. Ghidul din 2021 folosea un singur prag de excludere, de 125 pg/mL pentru NT-proBNP și 35 pg/mL pentru BNP, dar ghidul din 2026 arată că peste 75% dintre persoanele sănătoase de peste 80 de ani depășesc pragul de 125 pg/mL, motiv pentru care a trecut la praguri pe vârstă. În urgență, pragul de excludere pentru insuficiența cardiacă acută este NT-proBNP sub 300 pg/mL. O valoare peste 2.000 pg/mL cere o evaluare de specialitate într-un interval scurt, preferabil în două săptămâni.
EKG-ul arată ritmul și semnele unei suferințe a mușchiului cardiac, iar radiografia toracică arată congestia din plămâni, dar și pneumonia sau alte modificări pulmonare. Ecocardiografia confirmă diagnosticul și arată cât sânge pompează ventriculul stâng, ca fracție de ejecție, precum și starea valvelor. Poți afla mai multe despre cum se face în articolul nostru despre ecocardiografie. Spirometria măsoară cât aer poți inspira și expira și caută o obstrucție a căilor respiratorii, iar în revizuirea din American Family Physician figurează printre testele de primă linie, alături de EKG, radiografie, hemogramă și pulsoximetrie.
Dacă lipsa de aer rămâne neexplicată, urmează testele de a doua linie. Ghidul ESC 2026 menționează testul cardiopulmonar de efort pentru dispneea neexplicată, iar un consens al Asociației de Insuficiență Cardiacă a ESC îl descrie ca standard pentru evaluarea și diferențierea originii dispneei, mai ales împreună cu ecocardiografia (Guazzi et al., 2022). În urgență, ecografia pulmonară ajută în plus, deoarece într-un studiu pe pacienți cu dispnee acută, ecografia pulmonară a avut o sensibilitate de 94,2% și o specificitate de 77,5% pentru insuficiența cardiacă acută (Bouzidi et al., 2024).
Ce înseamnă diagnosticul de insuficiență cardiacă după ghidul 2026?
Dacă dispneea ta are o cauză cardiacă, diagnosticul pus cel mai frecvent este insuficiența cardiacă. Ghidul ESC 2026 o împarte în două forme, după fracția de ejecție, adică procentul de sânge pe care ventriculul stâng îl împinge la fiecare bătaie.
Insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție redusă (HFrEF) înseamnă o fracție de ejecție sub 50%, la o persoană cu simptome sau semne. Insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF) înseamnă 50% sau mai mult, la o persoană cu simptome sau semne și cu dovezi obiective de anomalii ale inimii, sprijinite de peptide natriuretice crescute. Ghidul din 2026 a eliminat categoria intermediară, HFmrEF, care apărea în ghidurile mai vechi.
Ghidul descrie și patru stadii, de la A la D. Stadiul A înseamnă risc de insuficiență cardiacă, fără simptome și fără anomalii ale inimii, iar stadiul B, numit pre-insuficiență cardiacă, înseamnă anomalii ale inimii fără simptome. Stadiul C este insuficiența cardiacă simptomatică, iar stadiul D este cea avansată. Dispneea te poate aduce la medic în stadiul C, iar tratamentul depinde de formă și de stadiu. Detaliile le găsești în articolul despre insuficiența cardiacă, semne, stadii și tratament.
Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?
Suni la 112 dacă lipsa de aer apare brusc și este severă, dacă se însoțește de durere sau apăsare în piept, de buze albăstrui, de confuzie sau de leșin, ori dacă nu cedează în repaus. Nu aștepta o programare și nu conduce singur la spital.
Pentru dispneea care se instalează treptat, te programezi la cardiolog fără să amâni. Mergi la consult dacă gâfâi la eforturi care înainte nu te oboseau, dacă dormi cu capul mai sus ca să respiri, dacă te trezești noaptea sufocat, dacă ai glezne umflate sau dacă te îngrași repede. Aceste semne nu reprezintă o urgență pentru care să suni la 112, dar o dispnee care se agravează săptămână de săptămână nu trebuie pusă pe seama vârstei sau a lipsei de condiție fizică.
Cum te ajutăm la Cardio Clinic
La Cardio Clinic, în București, pe Bd. Barbu Văcărescu nr. 42A, etaj 2, lucrează peste 25 de medici cardiologi primari. Consultația, EKG-ul, ecocardiografia, Holter EKG, Holter TA și testul de efort se fac în aceeași locație, iar în aceeași clădire poți ajunge și la neurologie, endocrinologie, diabet și nutriție. Programările se fac de obicei în 24-48 de ore.
Dacă lipsa de aer te îngrijorează, începi cu o consultație cardiologică, la care medicul îți ascultă istoricul și hotărăște ce investigații ți se potrivesc. Dacă cauza pare pulmonară, te îndrumă mai departe. Poți citi mai întâi despre respirația dificilă și despre insuficiența cardiacă ca boală, apoi te poți programa online sau ne poți suna la 031 433 43 76.
Întrebări frecvente despre dispnee
Ce este dispneea paroxistică nocturnă?
Dispneea paroxistică nocturnă este trezirea din somn cu senzație de lipsă de aer sau de sufocare. Ghidul ESC 2026 o include printre simptomele tipice ale insuficienței cardiace. Dacă ți se întâmplă repetat, programează-te la cardiolog, iar dacă lipsa de aer nu cedează, sună la 112.
Dispneea la urcatul scărilor înseamnă întotdeauna boală de inimă?
Nu. Poate veni din boli pulmonare, din anemie sau din lipsa de condiție fizică. Devine îngrijorătoare când se agravează treptat, când apare la eforturi tot mai mici sau când se însoțește de edeme, palpitații sau oboseală neobișnuită. Atunci un consult cardiologic clarifică dacă inima este implicată.
Poate anxietatea să provoace senzația de lipsă de aer?
Da, anxietatea cu hiperventilație este una dintre cauzele frecvente ale dispneei acute, după cum arată studiul din urgențe pe 2.153 de pacienți (Bima et al., 2025). Totuși medicul exclude întâi cauzele cardiace și pulmonare, fiindcă, la început, simptomele lor pot semăna cu cele provocate de anxietate.
Ce valori ale NT-proBNP sunt îngrijorătoare?
Depinde de vârstă și de context. În ambulatoriu, ghidul ESC 2026 consideră insuficiența cardiacă probabilă de la 125 pg/mL sub 50 de ani, 250 pg/mL între 50 și 75 de ani și 500 pg/mL peste 75 de ani. Interpretarea o face medicul, pentru că obezitatea, boala de rinichi, vârsta și fibrilația atrială modifică valorile.
Ce este ortopneea?
Ortopneea este lipsa de aer în poziție culcată, care te face să dormi cu mai multe perne sau în fotoliu. Ghidul ESC 2026 o numără printre simptomele tipice ale insuficienței cardiace. Spune-i medicului dacă ai acest simptom, fiindcă ajută la deosebirea cauzei cardiace de cea pulmonară.
Pot face sport dacă am dispnee de efort?
Până nu știi cauza, nu începe antrenamente intense. Activitatea fizică moderată este adesea potrivită după ce diagnosticul este clar, însă limitele tale le stabilește medicul, uneori cu un test de efort sub supraveghere. Spune-i ce activități faci acum și la ce nivel apare lipsa de aer.
Surse
- Køber L. et al. 2026 ESC Guidelines for the management of heart failure. Eur Heart J. 2026;47(38):5346-5457. PMID: 42661420. DOI: 10.1093/eurheartj/ehag100
- Budhwar N, Syed Z. Chronic Dyspnea: Diagnosis and Evaluation. Am Fam Physician. 2020;101(9):542-548. PMID: 32352727. PubMed
- Santus P. et al. Acute dyspnea in the emergency department: a clinical review. Intern Emerg Med. 2023;18(5):1491-1507. PMID: 37266791. DOI: 10.1007/s11739-023-03322-8
- Bima P. et al. Acute dyspnoea in cancer patients: prevalence of acute heart failure, resource use and diagnostic accuracy of natriuretic peptides. Eur J Heart Fail. 2025;27(11):2100-2111. PMID: 40583498. DOI: 10.1002/ejhf.3752
- Martínez Cerón D.M. et al. Association of types of dyspnea including ‘bendopnea’ with cardiopulmonary disease in primary care. Rev Port Cardiol. 2017;36(3):179-186. PMID: 28214151. DOI: 10.1016/j.repc.2016.08.007
- Guazzi M. et al. Exercise testing in heart failure with preserved ejection fraction (consens HFA/EAPC al ESC). Eur J Heart Fail. 2022;24(8):1327-1345. PMID: 35775383. DOI: 10.1002/ejhf.2601
- Bouzidi H. et al. Role of pulmonary ultrasonography in diagnosis of acute heart failure. Curr Probl Cardiol. 2024;50(1):102910. PMID: 39477175. DOI: 10.1016/j.cpcardiol.2024.102910
- Konstantinides S.V. et al. 2019 ESC Guidelines for the diagnosis and management of acute pulmonary embolism. Eur Heart J. 2020;41(4):543-603. PMID: 31504429. DOI: 10.1093/eurheartj/ehz405
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.
