Pe scurt. Ecocardiografia este ecografia inimii, o investigație cu ultrasunete care arată în timp real camerele, pereții și valvele inimii și cât sânge pompează ventriculul stâng. Nu doare și nu folosește radiații. Ghidurile Societății Europene de Cardiologie (ESC) o consideră prima investigație imagistică în bolile de valvă și în insuficiența cardiacă.

Medicul de familie ți-a scris pe bilet „eco de cord”, „ecocord” sau „ecocardiografie Doppler”, iar acum te întrebi ce înseamnă, dacă doare și ce va vedea medicul. Este firesc să fii neliniștit, pentru că o investigație a inimii sună mai grav decât este în realitate. La ecocardiografie stai întins pe o parte, medicul ține o sondă pe pieptul tău, iar imaginea apare pe ecran în timp ce vorbește cu tine. În acest articol afli cum decurge examinarea, ce măsoară aparatul, ce înseamnă fracția de ejecție și cum se citește un raport. Ecocardiografia face parte din seria noastră despre investigațiile cardiologice, iar dacă vrei să vezi ce arată fiecare test în parte, poți citi și articolul nostru despre EKG. Informațiile se sprijină pe ghidurile ESC în vigoare în octombrie 2026.

Ce este ecocardiografia și prin ce se deosebește de EKG?

Ecocardiografia este ecografia inimii. Sonda trimite ultrasunete, iar ecoul lor se transformă într-o imagine în mișcare a camerelor, a pereților și a valvelor. EKG-ul înregistrează activitatea electrică a inimii, în timp ce ecocardiografia îi arată forma și mișcarea, iar cele două investigații se completează.

EKG-ul surprinde ritmul inimii și unele semne de suferință a mușchiului cardiac, pe când ecocardiografia arată o valvă care se închide incomplet, o cameră mărită sau un perete care se mișcă mai puțin decât ar trebui. Ghidul ESC din 2024 pentru sindroamele coronariene cronice, aflat în vigoare și în octombrie 2026, include ecocardiografia de repaus printre testele de bază pentru o persoană cu suspiciune de boală coronariană, alături de EKG-ul în 12 derivații și de analizele de laborator (ghidul ESC 2024).

Dacă simptomul tău apare rar, de pildă dacă simți o bătaie neregulată, medicul te poate trimite întâi la un Holter EKG, care urmărește ritmul timp de 24 de ore. Ecocardiografia răspunde la o altă întrebare, și anume cum arată și cum lucrează inima în momentul examinării.

Cum se face ecocardiografia, pas cu pas?

Ecocardiografia obișnuită, numită transtoracică, se face la cabinet, cu sonda pe piept, și nu cere pregătire specială. Stai întins pe partea stângă, medicul aplică gel și mută sonda în mai multe poziții, iar examinarea durează de obicei între 30 și 45 de minute. Nu ai nevoie de injecții și nu simți durere.

Poți mânca, bea și lua medicamentele ca în orice altă zi. Hainele comode te ajută, pentru că va trebui să îți descoperi partea de sus a pieptului. Medicul îți cere să te întinzi pe partea stângă, cu brațul stâng sub cap. Această poziție apropie inima de peretele toracic. Medicul aplică pe piept un gel transparent, care elimină aerul dintre sondă și piele, apoi mută sonda lent între coaste și sub stern, ca să vadă inima din unghiuri diferite.

În timpul examinării poți auzi un sunet ritmic, ca un „vuiet”. Sunetul vine de la sângele măsurat prin modulul Doppler. La final ștergi gelul cu un prosop, iar medicul îți explică ce a văzut în legătură cu motivul pentru care ai venit.

Ce măsoară ecocardiografia?

Ecocardiografia măsoară dimensiunile camerelor inimii și grosimea pereților, arată cât de bine se contractă și se relaxează ventriculul stâng, cum se deschid și se închid cele patru valve și ce viteze și presiuni are sângele. Rezultatul descrie structura și funcția inimii, iar medicul îl interpretează ținând cont și de simptomele tale.

Camerele și pereții. Inima are patru camere, două atrii și doi ventriculi. Aparatul măsoară diametrele lor, grosimea pereților și volumele din ventriculi. Valorile normale depind de sex, înălțime și greutate, iar recomandările comune ale societăților americană și europeană de ecocardiografie din 2015 au actualizat valorile de referință pentru toate cele patru camere (Lang et al., 2015). Un ventricul mărit sau pereți îngroșați îi arată medicului că inima este suprasolicitată sau că mușchiul cardiac este afectat. Medicul caută apoi cauza.

Valvele. Inima are patru valve, mitrală, aortică, tricuspidă și pulmonară, iar fiecare lasă sângele să treacă într-o singură direcție. Ecocardiografia arată forma valvei, dacă aceasta se îngustează (stenoză) sau dacă se închide incomplet și lasă sângele să se întoarcă (regurgitare). Ghidul ESC și EACTS din 2025 pentru bolile de valvă, în vigoare în octombrie 2026, consideră ecocardiografia transtoracică completă examinarea de prima linie pentru a confirma o disfuncție valvulară, pentru a-i stabili cauza, mecanismul și gravitatea și pentru a vedea ce efect are asupra camerelor inimii (ghidul ESC/EACTS 2025).

Pericardul și presiunile. Inima este învelită într-o membrană numită pericard, iar ecocardiografia arată dacă între foițele ei s-a strâns lichid. Cu ajutorul Doppler-ului, medicul poate estima și presiunea din artera pulmonară, fără să introducă vreun cateter.

Ce este fracția de ejecție și ce valori contează?

Fracția de ejecție (FE) este procentul de sânge pe care ventriculul stâng îl împinge în aortă la fiecare bătaie. Ghidul ESC din 2026 pentru insuficiența cardiacă folosește pragul de 50%. Dacă FE este sub 50% și există simptome sau semne de insuficiență cardiacă, boala este încadrată drept insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă.

De exemplu, dacă ventriculul stâng conține 100 ml de sânge la finalul umplerii și împinge 60 ml, fracția de ejecție este 60%. Ghidul din 2026, publicat în octombrie, a renunțat la categoria intermediară folosită în ghidul din 2021 (fracție de ejecție ușor redusă, între 41% și 49%) și împarte boala în două forme. Prima este insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție redusă (sub 50%, cu simptome sau semne). A doua este insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (50% sau mai mult), la care se adaugă dovezi obiective de disfuncție diastolică sau de presiuni crescute de umplere, susținute de peptidele natriuretice din sânge (ghidul ESC 2026).

Ghidul precizează că un singur prag de FE este oarecum arbitrar și că valoarea trebuie judecată în contextul clinic, fiindcă măsurătoarea variază în funcție de metodă și de persoana care o face. În plus, FE poate ieși artificial de mare când valva mitrală se închide incomplet.

Inima se contractă, apoi se relaxează ca să se umple cu sânge, iar dacă se relaxează mai greu, pot apărea simptome chiar și atunci când fracția de ejecție este normală. Ecocardiografia Doppler evaluează această funcție diastolică, însă încadrarea depinde de criteriile folosite. Într-un studiu pe 1.000 de persoane de peste 45 de ani, fără boală cardiacă cunoscută, disfuncția diastolică a fost identificată la 1,4% dintre participanți după recomandările din 2016 și la 38,1% după cele din 2009 (Almeida et al., 2018).

Ce este ecocardiografia Doppler?

Ecocardiografia Doppler nu este o investigație separată, ci un modul al ecocardiografiei obișnuite. Pe baza modificării frecvenței ultrasunetelor, modulul măsoară viteza și direcția în care se mișcă sângele sau țesutul inimii. Astfel pot fi văzute scurgerile prin valve, îngustările și presiunile de umplere.

Există trei forme principale. Doppler-ul spectral măsoară vitezele sângelui în puncte precise și permite calculul gradientelor de presiune prin valve. Doppler-ul color suprapune peste imagine o hartă de culori care arată în ce direcție curge sângele și unde apar scurgeri. Doppler-ul tisular măsoară viteza cu care se mișcă mușchiul inimii, nu sângele, și ajută la evaluarea relaxării.

La Cardio Clinic, ecocardiografia include aceste module în aceeași examinare, iar medicul alege ce măsoară în funcție de întrebarea clinică.

Ce arată strain-ul longitudinal global (GLS) și când se face?

Strain-ul longitudinal global (GLS) măsoară cât de mult se scurtează mușchiul inimii pe lungime în timpul contracției. Ghidul ESC din 2026 pentru insuficiența cardiacă spune că această măsură este mai sensibilă la disfuncția sistolică precoce, uneori înainte ca fracția de ejecție să scadă, în special la persoanele care primesc chimioterapie.

Aceeași sursă notează că anumite tipare de strain pot sugera amiloidoza cardiacă sau cardiomiopatia hipertrofică. Ghidul ESC și EACTS din 2025 pentru bolile de valvă adaugă că strain-ul poate ajuta la depistarea disfuncției subclinice a ventriculului stâng și poate influența momentul intervenției, însă recunoaște că acest parametru nu este încă pe deplin validat. Medicul interpretează valoarea ta în contextul istoricului și al restului examinării, nu după o cifră unică.

Ce tipuri de ecocardiografie există și când se folosesc?

Ecocardiografia transtoracică este varianta obișnuită, iar celelalte o completează atunci când imaginea nu este suficient de clară sau când medicul are nevoie de alte informații. Tabelul de mai jos prezintă pe scurt cele patru variante pe care le întâlnești cel mai des.

Tip Cum se face Când se alege
Transtoracică Sonda stă pe piept Prima examinare a inimii, de prima linie în bolile de valvă și în insuficiența cardiacă
Transesofagiană Sonda se introduce în esofag, aproape de inimă Când examinarea de pe piept este slabă sau neconcludentă, la suspiciune de disfuncție a unei proteze valvulare sau de endocardită
De efort sau de stres Imaginile se fac înainte și după efort fizic sau după un medicament care accelerează inima Când se caută ischemie, adică o irigare insuficientă a mușchiului cardiac
Cu contrast Microbule se injectează într-o venă Când pereții inimii se văd greu, ca să se îmbunătățească imaginea

Ecocardiografia transesofagiană se face cu pregătire și sub supraveghere medicală, iar ghidul din 2025 o recomandă în toate cazurile de suspiciune de disfuncție a unei proteze valvulare sau de endocardită.

Ghidul din 2024 pentru sindroamele coronariene cronice descrie ecocardiografia de stres drept o metodă larg disponibilă și cu cost redus, care nu folosește radiații ionizante și poate fi repetată fără probleme de siguranță. Ghidul menționează și limitele ei, anume că rezultatul depinde de operator, imaginea poate fi mai slabă la persoanele obeze sau cu boală pulmonară cronică, iar o suferință mică a mușchiului poate trece neobservată.

Când ai nevoie de ecocardiografie?

Medicul recomandă ecocardiografia atunci când ai simptome care pot avea legătură cu inima, când a auzit un suflu la consult, când ai o boală care trebuie urmărită sau când trebuie luată o decizie înainte de o intervenție. El alege investigația în funcție de întrebarea la care caută răspuns, nu automat pentru fiecare pacient.

Simptomele care duc de obicei la ecocardiografie sunt lipsa de aer la efort, palpitațiile, durerea sau presiunea în piept, leșinul, umflarea gleznelor și oboseala inexplicabilă. Ghidul ESC din 2024 pentru tensiunea arterială crescută, aflat în vigoare în octombrie 2026, recomandă ecocardiografia la pacienții cu hipertensiune atunci când EKG-ul este anormal, când se aude un suflu sau când există simptome cardiace (ghidul ESC 2024 pentru hipertensiune).

Și bolile deja cunoscute cer ecocardiografii repetate. În insuficiența cardiacă, ghidul ESC din 2026 o numește prima investigație imagistică și piatra de temelie a evaluării. La pacienții cu o proteză valvulară biologică, ghidul din 2025 prevede ecocardiografie transtoracică în primele 3 luni după implantare, apoi la 1 an și anual, sau mai devreme dacă apar simptome noi. În celelalte situații, medicul stabilește cât de des se repetă investigația, în funcție de diagnostic și de evoluție.

Ce conține raportul și cum îl citești?

Raportul cuprinde două părți, o listă de măsurători și o concluzie scrisă de medic. Valorile de referință depind de sex, de vârstă și de constituție, așa că fiecare măsurătoare apare lângă intervalul ei normal. Un număr aflat în afara intervalului nu înseamnă, singur, un diagnostic.

Termenii pe care îi vei întâlni cel mai des sunt FEVS (fracția de ejecție a ventriculului stâng), IVS și PP (grosimea septului dintre ventriculi și a peretelui din spate al ventriculului stâng, unde valori mari pot arăta îngroșarea mușchiului), DTD și DTS (diametrele ventriculului stâng la finalul umplerii și al contracției), E/A, e-prim și E/e-prim (parametri ai funcției diastolice), PAPs (presiunea sistolică din artera pulmonară) și GLS (strain-ul longitudinal global). Concluzia din raport contează mai mult decât o cifră luată separat, fiindcă ea leagă măsurătorile de simptomele tale. Dacă un termen nu îți este clar, cere medicului să ți-l explice.

Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?

Dacă ai durere sau apăsare în piept care persistă, lipsă de aer severă sau apărută brusc ori un leșin, suni la 112 și nu aștepți o programare pentru ecocardiografie. Pentru simptome care revin, un suflu descoperit la un consult sau un rezultat anormal la altă investigație, te programezi la cardiolog, care hotărăște dacă ai nevoie de ecocardiografie.

Cum te ajutăm la Cardio Clinic

La Cardio Clinic, în București, pe Bd. Barbu Văcărescu nr. 42A, etaj 2, lucrează peste 25 de medici cardiologi primari. Consultația, ecocardiografia, EKG-ul, Holter EKG, Holter TA și testul de efort se fac în aceeași locație, iar în aceeași clădire poți ajunge și la neurologie, endocrinologie, diabet și nutriție. Programările se fac de obicei în 24-48 de ore.

Dacă nu ești sigur ce investigație îți trebuie, începi cu o consultație cardiologică, la care medicul hotărăște dacă ecocardiografia este potrivită, iar noi îți explicăm rezultatul pe înțelesul tău. Te poți programa online sau ne poți suna la 031 433 43 76.

Întrebări frecvente despre ecocardiografie

Este dureroasă ecocardiografia?

Nu. Ecocardiografia transtoracică obișnuită nu doare și nu folosește injecții sau radiații. Simți doar gelul pe piept și apăsarea ușoară a sondei. Varianta transesofagiană este mai neplăcută, motiv pentru care se face cu pregătire și sub supraveghere medicală.

Trebuie să mă pregătesc înainte de eco de cord?

Pentru ecocardiografia pe piept nu ai nevoie de nicio pregătire, deci mănânci, bei și îți iei medicamentele ca de obicei. Pentru ecocardiografia transesofagiană primești instrucțiuni separate de la medic, pe care le urmezi întocmai.

Ce înseamnă o fracție de ejecție de 50%?

O fracție de ejecție de 50% se află chiar la pragul pe care ghidul ESC din 2026 îl folosește pentru a deosebi insuficiența cardiacă cu fracție redusă (sub 50%) de cea cu fracție păstrată (50% sau mai mult). Ghidul spune că un prag unic este oarecum arbitrar, așa că medicul ține cont și de simptomele tale, de restul măsurătorilor și de analizele de sânge, nu doar de cifra de pe raport.

Ecocardiografia arată arterele coronare?

De obicei nu. Ecocardiografia arată efectele bolii coronariene asupra mușchiului, de pildă un perete care se contractă mai slab, dar nu urmărește vasele în sine. Ghidul ESC din 2024 pentru sindroamele coronariene cronice propune pentru artere o imagistică anatomică, coronaro-CT-ul, pe care medicul o alege atunci când are nevoie să vadă vasele.

Se poate face ecocardiografie în sarcină?

Ecocardiografia transtoracică folosește ultrasunete, nu radiații ionizante, și face parte din evaluarea obișnuită a inimii și în sarcină. Spune medicului că ești însărcinată, iar el hotărăște dacă și când este nevoie de ea.

Surse

  1. Køber L. et al. 2026 ESC Guidelines for the management of heart failure. Eur Heart J. 2026;47(38):5346-5457. PMID: 42661420. DOI: 10.1093/eurheartj/ehag100
  2. Praz F. et al. 2025 ESC/EACTS Guidelines for the management of valvular heart disease. Eur Heart J. 2025;46(44):4635-4736. PMID: 40878295. DOI: 10.1093/eurheartj/ehaf194
  3. Vrints C. et al. 2024 ESC Guidelines for the management of chronic coronary syndromes. Eur Heart J. 2024;45(36):3415-3537. PMID: 39210710. DOI: 10.1093/eurheartj/ehae177
  4. 2024 ESC Guidelines for the management of elevated blood pressure and hypertension. Eur Heart J. 2024;45(38). DOI: 10.1093/eurheartj/ehae178
  5. Lang R.M. et al. Recommendations for cardiac chamber quantification by echocardiography in adults: an update from the American Society of Echocardiography and the European Association of Cardiovascular Imaging. J Am Soc Echocardiogr. 2015;28(1):1-39. PMID: 25559473. PubMed
  6. Almeida J.G. et al. Impact of the 2016 ASE/EACVI recommendations on the prevalence of diastolic dysfunction in the general population. Eur Heart J Cardiovasc Imaging. 2018;19(4):380-386. PMID: 29236978. DOI: 10.1093/ehjci/jex252

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

Nu am găsit niciun câmp.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

Valvele inimii pe înțelesul tău, ce face fiecare, ce înseamnă stenoza, regurgitarea și suflul, ce arată ecografia și când mergi la
Citeste continuarea
Stimulator cardiac (pacemaker) explicat pe înțeles: când este nevoie de el, riscurile, telefonul, RMN-ul, bateria și controalele. Ce întrebi
Citeste continuarea
Insuficiența mitrală pe înțeles, ce înseamnă gradul de pe ecografie, cât de des revii la control și când se repară valva. Programează o
Citeste continuarea
Defibrilatorul cardiac pe înțeles, când se pune, cum se simte un șoc, ce faci după el și cum trăiești cu aparatul. Programează o evaluare
Citeste continuarea