Pe scurt. Un stent la inimă este un tub mic din plasă metalică, montat prin angioplastie coronariană ca să țină deschisă o arteră a inimii îngustată. Se montează de urgență în infarct sau planificat, atunci când angina nu cedează la tratament. După montare urmezi un tratament antiagregant (medicamente care împiedică formarea cheagurilor), pe care nu îl oprești singur, iar prevenția bolii coronariene rămâne necesară.

Poate ai aflat după o coronarografie (radiografia arterelor inimii, făcută cu substanță de contrast) că ai nevoie de un stent. Sau poate ai ieșit din spital după un infarct cu stentul deja montat. Întrebările sunt aceleași, adică dacă se poate înfunda stentul și cât timp iei pastilele. În cabinet auzim des și întrebarea dacă vei depinde toată viața de medicamente. Mai jos găsești răspunsurile, pe baza ghidurilor Societății Europene de Cardiologie (ESC) aflate în vigoare în octombrie 2026. La Cardio Clinic, clinică privată de cardiologie din București, nu montăm stenturi, pentru că procedura se face în spital. Noi evaluăm pacientul înainte de decizie și îl urmărim după. Investigațiile dinaintea deciziei sunt explicate în ghidul investigațiilor cardiologice.

Ce este un stent la inimă și cum funcționează?

Un stent la inimă este un tub de plasă metalică, montat într-o arteră coronară îngustată, una dintre arterele care hrănesc mușchiul inimii, ca să o țină deschisă. Cateterul, un tub subțire, duce stentul până în artera îngustată, strâns pe un balonaș. Medicul umflă balonașul, iar stentul se fixează pe peretele arterei și rămâne acolo. Procedura se numește angioplastie coronariană sau PCI, o intervenție făcută prin piele, fără operație pe cord deschis.

Potrivit Mayo Clinic, majoritatea stenturilor eliberează treptat un medicament care împiedică artera să se îngusteze din nou. Ghidul ESC din 2023 pentru sindroamele coronariene acute arată că aceste stenturi farmacologice de generație nouă sunt mai sigure și mai eficiente decât cele metalice simple. Despre stenturile care se dizolvă în timp (bioresorbabile), o revizie din 2024 (Miyashita și colaboratorii) arată că prima lor generație a produs mai multe cheaguri decât stenturile farmacologice actuale, iar cercetarea continuă pe generațiile noi.

Stentul deschide un singur segment îngustat, dar ateroscleroza, adică depunerea de grăsime și calciu în pereții arterelor, rămâne și în celelalte vase. Medscape Reference notează că majoritatea leziunilor care duc la evenimente coronariene ulterioare nu sunt îngustări severe. De aceea, prevenția rămâne la fel de importantă și după stent.

Când este nevoie de stent la inimă?

Stentul se pune în două situații. Prima este infarctul, când o arteră se blochează brusc și timpul contează. A doua este boala coronariană cronică, care se manifestă prin angină de efort. Aici decizia se ia fără grabă, după tratament și investigații.

În infarct. Ghidul ESC din 2023 pentru sindroamele coronariene acute, în vigoare în octombrie 2026, arată că pentru infarctul cu supradenivelare de segment ST, forma în care artera este de obicei complet închisă, metoda preferată este angioplastia primară, făcută în cel mult 120 de minute de la diagnosticul stabilit pe EKG. Pentru infarctul fără supradenivelare, ghidul recomandă coronarografia în timpul internării. Dacă există semne de risc mare, medicii ar trebui să ia în considerare o intervenție în primele 24 de ore (clasa IIa, o recomandare mai slabă decât clasa I). O durere în piept care nu trece nu așteaptă o programare. Suni la 112.

În angina stabilă. Aici stentul nu este automat primul pas. Ghidul ESC din 2024 pentru sindroamele coronariene cronice, aflat în vigoare în octombrie 2026, arată că tratamentul anginei poate fi optimizat în siguranță în aproximativ 6 săptămâni la aproape toți pacienții. Acest interval ar trebui așteptat înainte de trimiterea la coronarografie.

Studiul ISCHEMIA (2020) a comparat două strategii la pacienți stabili cu ischemie moderată sau severă (zone ale inimii care primesc prea puțin sânge la efort, văzute la teste). Una începea cu coronarografie și revascularizare (redeschiderea arterei cu stent sau prin bypass, adică operația în care chirurgul ocolește artera îngustată cu un alt vas de sânge), iar cealaltă cu medicamente. Ghidul din 2024 notează că, în până la 5 ani, strategia invazivă nu a redus semnificativ evenimentele cardiovasculare sau decesele, dar a dus la mai puține infarcte apărute spontan și la mai puțină angină. La pacientul stabil se începe de obicei cu medicamente, dar dacă simptomele persistă în ciuda tratamentului, ameliorarea anginei prin stent nu trebuie neglijată. Există și excepții importante. Studiul ISCHEMIA nu a inclus pacienți cu boală a trunchiului coronarian stâng (artera mare din care pornesc ramurile stângi ale inimii) sau cu fracția de ejecție (procentul de sânge pe care inima îl pompează la fiecare bătaie) sub 35%. Pentru boala de trunchi coronarian stâng și pentru boala pe trei vase, mai ales când inima pompează slab, ghidul din 2024 arată un beneficiu de supraviețuire al revascularizării față de tratamentul doar cu medicamente, mai ales prin bypass. La acești pacienți, alegerea dintre stent și bypass se discută în echipă, cu cardiologi și chirurgi cardiaci.

Dacă ai angină la efort, primul pas este un consult de cardiologie, completat la nevoie cu electrocardiogramă și test de efort, adică un EKG înregistrat în timp ce mergi pe bandă sau pedalezi.

Cum se montează un stent la inimă?

Stentul se montează în spital, într-o sală de angiografie, de către un cardiolog intervenționist. Potrivit Cleveland Clinic, medicul amorțește cu anestezie locală zona prin care introduce cateterul, iar pacientul simte de obicei doar o apăsare. Potrivit Cleveland Clinic, procedura durează de obicei între 30 de minute și 2 ore. Cateterul intră fie prin artera de la încheietura mâinii (abord radial), fie prin cea de la inghină (abord femural).

Ghidul ESC din 2024 arată că abordul radial a devenit standard ori de câte ori este posibil. El este asociat cu mortalitate și sângerări majore mai mici și permite ridicarea rapidă din pat. Ghidul din 2023 adaugă că, la pacienții care primesc un stent, între 30% și 70% dintre sângerări pornesc din locul puncției.

Durata internării depinde de motiv și nu este aceeași pentru toți. După o procedură planificată, Cleveland Clinic descrie o internare de câteva ore sau o noapte. După un infarct cu risc mare, ghidul ESC din 2023 recomandă internarea la terapie intensivă coronariană și monitorizare EKG timp de cel puțin 24 de ore.

Ce riscuri are montarea unui stent?

Riscurile depind de vârstă, de bolile asociate și de urgența procedurii. Mayo Clinic enumeră următoarele riscuri.

  • Sângerare, vânătaie sau infecție în zona puncției, la mână sau la inghină.
  • Cheag în stent (tromboză de stent), care poate închide artera și poate produce un infarct. Medicamentele antiagregante scad acest risc.
  • Reîngustarea arterei (restenoză), mai puțin probabilă cu un stent farmacologic.
  • Complicații rare, precum infarctul, ruperea peretelui arterei, accidentul vascular cerebral, tulburările de ritm și afectarea rinichilor de la substanța de contrast, mai probabilă dacă rinichii erau deja afectați.

Ce tratament iei după stent și cât timp?

După montarea stentului primești tratament antiagregant dublu, adică aspirină și încă un medicament care împiedică trombocitele, celulele care formează cheagul, să se lipească între ele. Al doilea medicament este de obicei clopidogrel, prasugrel sau ticagrelor. Medicul stabilește durata tratamentului în funcție de motivul montării stentului și de riscul de sângerare.

După un infarct. Ghidul ESC din 2023 recomandă, ca regulă generală, 12 luni de aspirină împreună cu prasugrel sau ticagrelor, indiferent de tipul stentului, dacă nu există contraindicații. În funcție de riscul de sângerare și de cel de cheag, medicul poate scurta tratamentul la 1 lună sau la 3 până la 6 luni ori poate trece la clopidogrel.

După un stent pentru angina stabilă. Ghidul ESC din 2024 recomandă (clasa I) tratament cu aspirină și clopidogrel timp de 6 luni, ca regulă generală. Pentru pacienții cu risc mare de sângerare sau fără risc ischemic mare, 1 până la 3 luni pot fi suficiente. În studiul MASTER DAPT, citat de ghid, pe 4.579 de pacienți cu risc mare de sângerare, oprirea tratamentului dublu după o lună nu a crescut numărul de infarcte, accidente vasculare cerebrale și decese și a redus sângerările majore sau relevante clinic de la 9,4% la 6,5%.

După această perioadă iei, de regulă, un singur antiagregant pe termen lung, fie aspirină în doză mică (75 până la 100 mg pe zi), fie clopidogrel, potrivit ghidului din 2024. Dacă iei și un anticoagulant, de exemplu pentru fibrilație atrială (o tulburare de ritm a inimii), ghidul din 2024 descrie de regulă anticoagulantul împreună cu clopidogrel, cu aspirina adăugată doar pentru o perioadă scurtă la început, iar medicul îți stabilește combinația și durata.

De ce nu oprești singur antiagregantul. Ghidul ESC din 2024 notează că dozele de antiagregant sărite sau tratamentul oprit se află frecvent în spatele trombozei de stent. Majoritatea pacienților cu tromboză de stent ajung la spital cu un sindrom coronarian acut (infarct sau angină instabilă). Potrivit American Heart Association, riscul unui cheag în stent este mic dacă nu oprești medicamentele. Dacă îți sângerează gingiile, apar vânătăi neobișnuite sau ai o intervenție programată, vorbești mai întâi cu cardiologul care ți-a prescris tratamentul.

Cum trăiești după stent?

Potrivit American Heart Association, majoritatea oamenilor revin la muncă și la activitatea fizică în câteva zile până la o săptămână. După un infarct, cardiologul stabilește ritmul revenirii.

Primele zile. Cleveland Clinic recomandă ca în primele 5 până la 7 zile să nu ridici obiecte mai grele de aproximativ 4,5 kg și să nu faci baie în cadă sau să înoți timp de o săptămână.

Reabilitarea cardiacă. Ghidul ESC din 2026 pentru reabilitarea cardiacă recomandă (clasa I) reabilitarea după un sindrom coronarian acut sau în boala coronariană cronică, cu sau fără stent, pentru a reduce riscul de deces cardiovascular și de infarct. Programul include exerciții supravegheate, educație despre boală, ajutor pentru renunțarea la fumat și sprijin psihologic. Dacă ai primit stentul după un infarct, citește și articolul despre recuperarea după infarct.

Munca. Ghidul din 2026 recomandă un plan de revenire la serviciu stabilit cu medicul, implicarea familiei și atenția la stres și la depresie.

Condusul. Potrivit Cleveland Clinic, un spital din Statele Unite, după o angioplastie poți conduce de obicei după aproximativ o săptămână, dar intervalul diferă de la caz la caz. În România regulile pot fi altele, așa că momentul îl confirmă medicul tău.

Viața intimă. Ghidul din 2026 recomandă (clasa IIa) ca reabilitarea să includă o discuție despre viața sexuală, inclusiv momentul reluării și semnele de alarmă.

Fumatul. Medscape Reference arată că riscul unui nou eveniment coronarian scade cu 50% la un an după renunțarea la fumat.

Se poate înfunda un stent?

Da, în două feluri. Tromboza de stent este un cheag care se formează brusc în stent. Este rară și se simte, de obicei, ca un infarct. Restenoza este îngustarea treptată a arterei, pe măsură ce țesutul crește în stent. De obicei, se simte ca o angină la efort.

Ghidul ESC din 2024 arată că tromboza de stent are mai multe cauze, de la probleme mecanice ale stentului până la doze de antiagregant omise sau la oprirea tratamentului. O revizie din 2023 (Condello și colaboratorii) arată că medicii clasifică tromboza după momentul apariției, fie în prima lună, fie mai târziu. Potrivit unei analize din 2022 (Giustino și colaboratorii), restenoza apare la 1% până la 2% dintre pacienți pe an, chiar și cu stenturile farmacologice actuale. Ghidul din 2024 arată că unul din cinci cazuri de restenoză se manifestă ca sindrom coronarian acut.

Tromboza de stent Restenoza în stent
Ce este Cheag format brusc în stent Țesut nou din peretele arterei, care crește treptat în stent
Cât de des Rar (ESC, 2024) 1-2% pe an (Giustino, 2022)
Când apare În prima lună sau mai târziu În lunile și anii de după montare
Cum se simte De obicei ca un infarct De obicei angină la efort, uneori nimic
Ce faci Suni imediat la 112 Te programezi la cardiolog

Restenoza se tratează de obicei cu un balon acoperit cu medicament sau cu un nou stent farmacologic (ESC, 2024).

Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?

Suni la 112 dacă ai o durere, o apăsare sau o arsură în piept care durează mai mult de câteva minute, mai ales dacă durerea se extinde spre braț, maxilar sau spate ori apare împreună cu lipsă de aer, transpirații reci sau leșin. La o persoană cu stent, aceste semne pot indica o tromboză de stent. Nu conduci singur spre spital. Suni la 112 și dacă locul puncției sângerează și nu se oprește după 20 de minute de apăsare, cum recomandă Cleveland Clinic.

Te programezi la cardiolog, fără urgență, în situațiile de mai jos.

  • Angina revine la efort și trece în repaus (vezi angina pectorală).
  • Ai sângerări mici sau vânătăi care te îngrijorează.
  • Urmează o operație sau o extracție dentară.
  • Nu știi sigur cât timp mai iei tratamentul dublu.

Cum te ajutăm la Cardio Clinic

Cardio Clinic este o clinică privată de cardiologie din București. Nu montăm stenturi, dar evaluăm pacienții înainte de procedură și îi urmărim după, în cazul cardiopatiei ischemice, adică al bolii arterelor inimii.

Unul dintre cei peste 25 de medici cardiologi primari îți analizează simptomele, factorii de risc și tratamentul. Dacă este nevoie, consultația include și EKG și test de efort și ecocardiografie, toate în aceeași locație. După stent, medicul urmărește funcția inimii și tratamentul pentru colesterol, tensiune și diabet. Orice schimbare a antiagregantului respectă planul de la externare.

De regulă, poți obține o programare în 24-48 de ore, online sau telefonic, la 031 433 43 76.

Întrebări frecvente despre stentul la inimă

Cât trăiești cu un stent la inimă?

Cât trăiești depinde de boala coronariană și de felul în care îi controlezi factorii de risc, nu de o cifră legată de stent. Ghidul ESC din 2024 arată că evoluția depinde în principal de câte artere sunt îngustate cu peste 70% din diametru și dacă este afectat trunchiul coronarian stâng. Reabilitarea cardiacă, recomandată de ghidul ESC din 2026, scade riscul de deces cardiovascular și de infarct.

Cât timp iei pastile după stent?

Ca regulă generală, tratamentul dublu durează 12 luni după un infarct și 6 luni după montarea unui stent pentru angina stabilă (ghidurile ESC din 2023 și 2024). Medicul poate scurta durata dacă riscul de sângerare este mare. După aceea, iei de regulă un singur antiagregant pe termen lung și nu îl oprești fără să discuți cu medicul.

Poți face sport după stent?

Da, iar mișcarea face parte din tratament. Reiei activitatea treptat, de preferat într-un program de reabilitare cardiacă, recomandat după stent de ghidul ESC din 2026. Medicul stabilește intensitatea după un test de efort. În primele zile eviți efortul intens și greutățile.

Poți conduce după un stent la inimă?

După o angioplastie planificată, Cleveland Clinic arată că poți conduce de obicei după aproximativ o săptămână, deși intervalul diferă de la caz la caz. Nu conduci în ziua procedurii. După un infarct, și oricum în România, momentul în care revii la volan îl confirmă medicul tău.

Se poate înfunda din nou un stent?

Se poate, dar nu se întâmplă des. Restenoza apare la 1% până la 2% dintre pacienți pe an, iar tromboza de stent este rară. Dacă angina revine la efort, te programezi la medic. Dacă durerea nu trece, suni la 112.

Stentul înseamnă că boala de inimă a trecut?

Stentul lărgește un segment îngustat și poate reduce angina, dar ateroscleroza rămâne în celelalte artere. De aceea, tratamentul pentru colesterol, tensiune și diabet, renunțarea la fumat și mișcarea rămân necesare, alături de controalele periodice la cardiolog.

Surse

  1. Vrints C, et al. 2024 ESC Guidelines for the management of chronic coronary syndromes. Eur Heart J. 2024. PMID 39210710. DOI
  2. Byrne RA, et al. 2023 ESC Guidelines for the management of acute coronary syndromes. Eur Heart J. 2023. PMID 37622654. DOI
  3. Bäck M, et al. 2026 ESC Guidelines on cardiac rehabilitation. Eur Heart J. 2026, în vigoare în octombrie 2026. PMID 42661418. DOI
  4. Maron DJ, et al. Initial Invasive or Conservative Strategy for Stable Coronary Disease. N Engl J Med. 2020. PMID 32227755
  5. Valgimigli M, et al. Dual Antiplatelet Therapy after PCI in Patients at High Bleeding Risk. N Engl J Med. 2021. PMID 34449185
  6. Giustino G, et al. Coronary In-Stent Restenosis. J Am Coll Cardiol. 2022. PMID 35863852
  7. Condello F, et al. Stent Thrombosis and Restenosis with Contemporary Drug-Eluting Stents. J Clin Med. 2023. PMID 36769886
  8. Miyashita K, et al. Long-term outcomes following bioresorbable vascular scaffolds. Expert Rev Cardiovasc Ther. 2024. PMID 39049728
  9. Medscape Reference, Acute Coronary Syndrome (2025) și Coronary Artery Atherosclerosis Treatment (2023).
  10. Mayo Clinic, Cleveland Clinic și American Heart Association, pagini pentru pacienți, octombrie 2026.

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

Nu am găsit niciun câmp.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

Valvele inimii pe înțelesul tău, ce face fiecare, ce înseamnă stenoza, regurgitarea și suflul, ce arată ecografia și când mergi la
Citeste continuarea
Stimulator cardiac (pacemaker) explicat pe înțeles: când este nevoie de el, riscurile, telefonul, RMN-ul, bateria și controalele. Ce întrebi
Citeste continuarea
Insuficiența mitrală pe înțeles, ce înseamnă gradul de pe ecografie, cât de des revii la control și când se repară valva. Programează o
Citeste continuarea
Defibrilatorul cardiac pe înțeles, când se pune, cum se simte un șoc, ce faci după el și cum trăiești cu aparatul. Programează o evaluare
Citeste continuarea