Pe scurt. AVC-ul (accidentul vascular cerebral) este oprirea bruscă a circulației sângelui într-o parte a creierului, fie pentru că un cheag blochează o arteră, fie pentru că se rupe un vas. Semnele apar brusc, de exemplu gura strâmbă, slăbiciunea unui braț sau vorbirea încurcată. Dacă observi oricare dintre ele, suni imediat la 112.

Poate ai văzut cum unui părinte i s-a strâmbat brusc gura sau cum nu și-a mai găsit cuvintele și te-ai întrebat ce ar fi trebuit să faci. Pacienții noștri de peste 55 de ani ne spun des că se tem de AVC, mai ales de ziua în care ar putea ajunge să depindă de familie. Teama are temei. În 2021, AVC-ul a fost a treia cauză de deces din lume și a provocat 7,3 milioane de decese, potrivit analizei Global Burden of Disease din 2024. Suntem Cardio Clinic, clinică privată de cardiologie din București, și explicăm mai jos cum recunoști un AVC, ce faci în primele minute și de ce unele AVC-uri pornesc din inimă. Ne bazăm pe ghidurile ESC din 2024 pentru fibrilația atrială și hipertensiune, în vigoare în octombrie 2026, și pe ghidurile Organizației Europene de AVC (ESO). Imaginea de ansamblu o găsești în ghidul bolilor de inimă.

Ce este un AVC și ce tipuri există?

Un AVC este o leziune a creierului care apare brusc, atunci când o zonă a creierului rămâne fără sânge. AVC-ul ischemic apare când un cheag sau o placă de aterom (un depozit de grăsime din peretele arterei) blochează o arteră din creier. AVC-ul hemoragic apare când un vas din creier se rupe și sângerează.

Dintre cele 11,9 milioane de AVC-uri noi din lume în 2021, 65,3% au fost ischemice, 28,8% au fost hemoragii în interiorul creierului, iar 5,8% au fost hemoragii în spațiul din jurul creierului (subarahnoidiene), arată aceeași analiză. Proporția diferă de la o țară la alta, iar în Statele Unite, de exemplu, Medscape notează că între 82% și 92% dintre AVC-uri sunt ischemice. Atacul ischemic tranzitoriu (AIT), numit și „mini-AVC”, este o scădere scurtă a circulației sângelui spre creier, uneori de doar câteva minute, care nu lasă leziuni permanente, potrivit Mayo Clinic.

Tipul de AVC nu poate fi stabilit sigur doar după simptome, notează Medscape. Tomografia (CT) sau rezonanța magnetică (RMN), făcute la spital, arată ce tip de AVC este, iar tratamentul de urgență începe după obținerea imaginilor.

AVC ischemic AVC hemoragic AIT
Ce se întâmplă Un cheag blochează o arteră Un vas se rupe și sângerează Circulația spre creier scade scurt, apoi revine
Ce parte reprezintă din AVC-urile noi din 2021 65,3% 34,6% Nu intră în aceste procente
Semnele Apar brusc și pot rămâne Apar brusc, uneori cu durere de cap sau vărsături, dar tipul îl arată doar imagistica Apar brusc și dispar
Ce faci Suni la 112 Suni la 112 Suni la 112, chiar dacă semnele au trecut

Care sunt primele semne ale unui AVC?

Primele semne ale unui AVC apar brusc. CDC, agenția americană de sănătate publică, enumeră slăbiciunea sau amorțeala feței, a unui braț ori a unui picior, mai ales pe o parte a corpului. Printre semne se numără și vorbirea încurcată, tulburările de vedere, amețeala însoțită de pierderea echilibrului și o durere de cap foarte puternică, fără cauză cunoscută. Medscape notează că semnele apar adesea împreună.

American Stroke Association le adună în regula BE-FAST, adică șase litere care vin de la cuvinte din engleză și numesc, pe rând, câte un semn.

  • B, echilibrul. Persoana se clatină sau nu mai merge drept.
  • E, ochii. Vede dublu sau nu mai vede cu un ochi.
  • F, fața. Când zâmbește, un colț al gurii rămâne căzut.
  • A, brațul. Când ridică ambele brațe, unul coboară.
  • S, vorbirea. Vorbește neclar sau nu înțelege ce i se spune.
  • T, timpul. Suni la 112 și reții ora la care au apărut semnele.

Într-o analiză sistematică din 2025, singurul studiu care compară BE-FAST cu varianta mai veche, FAST, a constatat că BE-FAST recunoaște 91% dintre AVC-uri, față de 76% în cazul FAST, dar produce mai multe alarme false. Pentru tine, orice semn apărut brusc înseamnă că trebuie să suni la 112.

Ce faci în primele minute după semnele unui AVC?

Suni imediat la 112, fără să aștepți să treacă semnele, și reții ora la care persoana a fost văzută ultima dată fără simptome. Echipajul ambulanței poate începe îngrijirea pe drum și poate anunța spitalul (American Stroke Association). La Cardio Clinic nu tratăm AVC-ul acut, așa că o programare la noi nu înlocuiește apelul la 112.

  1. Nu aștepți. Fără tratament, fiecare minut crește riscul de leziuni ale creierului și de dizabilitate, avertizează Mayo Clinic.
  2. Reții ora. Dacă persoana s-a trezit cu semnele, contează ultima oră la care a fost văzută fără simptome, de exemplu seara, înainte de culcare (Medscape).
  3. Nu conduci tu la spital. CDC recomandă să nu mergi la spital cu mașina, nici dus de altcineva, și să chemi ambulanța, pentru că echipajul poate începe tratamentul pe drum.
  4. Nu dai medicamente pe cont propriu. Fără CT sau RMN nimeni nu poate deosebi un AVC ischemic de unul hemoragic, notează Medscape, iar tratamentul depinde de tip. Pentru tensiune, actualizarea din 2025 a ghidului ESO nu recomandă scăderea de rutină înainte de spital.

Tromboliza intravenoasă se poate face în primele 4,5 ore de la debutul unui AVC ischemic, potrivit ghidului ESO din 2021 despre tromboliză, iar trombectomia mecanică, la pacienții selectați, până la 24 de ore, potrivit ghidului ESO și ESMINT din 2019. Informația că tratamentul funcționează doar în primele 3 ore este depășită. Limita de 3 ore vine din prima aprobare americană a medicamentului care dizolvă cheagul, iar fereastra a fost extinsă apoi la 4,5 ore (Medscape).

Tromboliza înseamnă tratamentul cu un medicament care dizolvă cheagul, administrat în venă. Ghidul ESO o recomandă pe dovezi de calitate înaltă, iar la unii pacienți care s-au trezit cu simptome și mai târziu, dacă RMN-ul arată o leziune recentă. Trombectomia înseamnă scoaterea cheagului din arterele mari ale creierului, cu un dispozitiv introdus prin artere. Ghidul ESO și ESMINT o recomandă în primele 6 ore și, la pacienții care îndeplinesc criteriile studiilor, între 6 și 24 de ore de la debut.

Asta nu înseamnă că poți aștepta. Țesutul din jurul zonei afectate a creierului poate fi salvat doar dacă sângele revine repede (Medscape). Ferestrele sunt limite, nu ținte.

Care sunt semnele unui AVC minor sau ale unui AIT?

Semnele unui AIT sau ale unui AVC minor sunt aceleași ca la orice AVC. Poți observa, de exemplu, gura strâmbă, slăbiciune pe o parte a corpului, vorbire încurcată sau tulburări de vedere, dar semnele sunt mai ușoare ori trec repede. Mayo Clinic precizează că doar după simptome nu poți afla dacă este vorba despre un AVC sau un AIT, așa că și în această situație suni la 112.

Un AIT trecut nu este un episod încheiat. O declarație științifică a Asociației Americane a Inimii din 2023 arată că riscul de AVC în cele 90 de zile de după un AIT poate ajunge la 17,8%, iar aproape jumătate dintre aceste AVC-uri apar în primele 2 zile. De aceea, evaluarea se face în aceeași zi, la urgență. Unele AIT-uri pornesc din inimă, iar Medscape notează că fibrilația atrială este descoperită uneori abia după AVC, la persoane care avuseseră palpitații sau amețeli.

Ce legătură are inima cu AVC-ul?

Inima poate trimite cheaguri spre creier. Aproximativ 20% dintre AVC-urile ischemice pornesc de la un cheag format în inimă, iar fibrilația atrială provoacă până la jumătate dintre ele, arată Medscape în referința despre AVC-ul cardioembolic, actualizată în ianuarie 2026. Aceste AVC-uri sunt adesea mai severe, iar riscul unui nou episod este mai mare la scurt timp după primul.

Fibrilația atrială. În fibrilația atrială, atriile (camerele de sus ale inimii) se contractă haotic, sângele stagnează în ele și se pot forma cheaguri. Ghidul ESC 2024 pentru fibrilația atrială arată că fibrilația atrială netratată crește de cinci ori riscul de AVC ischemic și că unul din cinci AVC-uri este asociat cu această afecțiune. Același ghid spune că riscul de AVC nu depinde de prezența simptomelor. Detalii găsești în articolul despre fibrilația atrială și pe pagina despre diagnosticul și tratamentul fibrilației atriale.

Scorul CHA₂DS₂-VA. Medicul decide dacă ai nevoie de anticoagulant (medicamentul care previne cheagurile) după scorul CHA₂DS₂-VA. Scorul dă câte un punct pentru insuficiența cardiacă, hipertensiune, diabet, boala vasculară și vârsta de 65 până la 74 de ani și câte două puncte pentru vârsta de 75 de ani sau peste și pentru un AVC, un AIT sau o embolie (un cheag care a blocat o arteră) avute deja de pacient. Ghidul recomandă anticoagularea de la scorul 2 (clasa I) și spune că ea trebuie luată în considerare la scorul 1 (clasa IIa). Sexul nu mai intră în calcul, iar aspirina singură nu este recomandată pentru prevenție.

Fibrilația atrială ascunsă. Ghidul ESC 2024 arată că, la AVC-urile embolice (produse de un cheag venit din altă parte), la care medicii nu au găsit de unde a venit cheagul, fibrilația atrială stă la bază în 30% dintre cazuri. Probabilitatea de a o depista crește odată cu durata monitorizării ritmului, de la 2% după o săptămână la peste 20% după 3 ani, cu un dispozitiv implantat. De aceea poate fi util un Holter EKG, un aparat mic care înregistrează ritmul inimii una sau mai multe zile și poate surprinde ce nu arată EKG-ul obișnuit, care durează 10 secunde.

Foramenul ovale patent (FOP). FOP este o mică deschidere între atrii, prin care un cheag format într-o venă poate ajunge la creier. Ghidul ESO din 2024 arată că FOP se găsește frecvent la tinerii cu AVC fără altă cauză și recomandă închiderea lui, împreună cu un antiagregant (un medicament care împiedică plachetele din sânge să se lipească), la pacienți selectați între 18 și 60 de ani. Medscape avertizează însă că un FOP găsit întâmplător nu explică automat un AVC.

Carotidele. Pe plăcile de aterom din carotide, arterele mari de la gât, se pot forma cheaguri care blochează circulația spre creier (Medscape). De aceea, după un AVC, evaluarea include și ecografia Doppler a arterelor carotide, o ecografie care arată cât de îngustate sunt aceste artere. Medscape mai enumeră, printre sursele din inimă, infarctul recent, bolile valvelor și endocardita (infecția valvelor).

Ce factori de risc pentru AVC poți controla?

Poți reduce riscul controlând tensiunea, glicemia, colesterolul și greutatea, evitând fumatul și excesul de alcool, făcând mișcare și tratând fibrilația atrială. Raportul din 2025 al Organizației Mondiale a AVC (World Stroke Organization) arată că 69% dintre AVC-uri sunt atribuite factorilor metabolici, precum tensiunea mare, glicemia mare sau excesul de greutate.

Tensiunea arterială. Mayo Clinic pune controlul tensiunii printre primele măsuri de prevenție a AVC-ului. Ghidul ESC 2024 definește hipertensiunea ca o tensiune de cel puțin 140/90 mmHg la cabinet sau 135/85 mmHg acasă. Sub tratament, ținta pentru tensiunea sistolică (valoarea mare) este între 120 și 129 mmHg, dacă persoana o tolerează. Medicul stabilește ținta individual. După un AIT sau un AVC ischemic, scăderea tensiunii reduce cu 20% riscul unui nou AVC, comparativ cu lipsa acestui tratament, arată același ghid. Mai multe afli în articolul despre hipertensiunea arterială.

Ceilalți factori. Printre factorii de risc, Mayo Clinic enumeră și diabetul, fumatul, colesterolul mare, alcoolul în exces, drogurile precum cocaina și istoricul de AVC sau de infarct din familie.

Cât mai trăiești după un AVC și ce urmează?

Nu există o cifră valabilă pentru toți. Speranța de viață depinde de tipul AVC-ului, de mărimea zonei afectate, de cât de repede a început tratamentul și de prevenirea unui al doilea episod. În 2021 trăiau în lume 93,8 milioane de oameni care avuseseră un AVC, potrivit analizei Global Burden of Disease. Mayo Clinic notează că un AVC poate lăsa dizabilități temporare sau permanente, de exemplu paralizia unei părți a corpului sau probleme de memorie, în funcție de cât timp a rămas creierul fără sânge și de zona afectată.

O sinteză publicată în New England Journal of Medicine în 2026 arată că riscul unui nou AVC ischemic scade dacă factorii de risc sunt ținuți sub control și dacă prevenția unui nou AVC începe devreme și este adaptată cauzei. Pentru familie, prevenirea celui de-al doilea AVC este partea care poate fi influențată direct.

Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?

Suni la 112 dacă apare brusc orice semn de AVC, chiar dacă acesta trece. După externarea în urma unui AVC sau a unui AIT, te programezi la cardiolog pentru căutarea unei cauze din inimă. Dacă ai factori de risc, mergi la cardiolog înainte să apară un AVC.

Suni la 112 dacă fața, un braț sau un picior slăbesc brusc, dacă vorbirea devine neclară, dacă vezi dublu, îți pierzi echilibrul sau ai o durere de cap foarte puternică fără cauză cunoscută. Suni chiar dacă semnele au trecut.

Programează o consultație cardiologică dacă te regăsești mai jos.

  • Ai avut un AVC ischemic sau un AIT, iar cauza din inimă nu a fost căutată.
  • Ai palpitații neregulate.
  • Ai fibrilație atrială și nu știi dacă ai nevoie de anticoagulant.
  • Ai tensiunea de 140/90 mmHg sau peste la cabinet.
  • Ai în familie AVC sau infarct.

Cum te ajutăm la Cardio Clinic

La Cardio Clinic nu tratăm AVC-ul acut, care se tratează în spital după apelul la 112. Pentru că o parte dintre AVC-uri pornesc din inimă, noi căutăm această cauză și lucrăm la prevenție, înainte de un AVC sau după externare. Cardiologii noștri încep cu o consultație și un EKG (înregistrarea activității electrice a inimii), apoi decid ce investigații ți se potrivesc, de exemplu Holter EKG, ecocardiografie (ecografia inimii) sau ecografie Doppler a carotidelor. Pentru simptome neurologice, poți face o consultație de neurologie la aceeași adresă, în București, pe Bd. Barbu Văcărescu nr. 42A. De regulă, poți obține o programare în 24 până la 48 de ore, prin formularul de programare online sau la telefon, la 031 433 43 76. Dacă observi acum semne de AVC, suni mai întâi la 112.

Întrebări frecvente despre AVC

Care sunt semnele unui AVC minor?

Semnele sunt aceleași ca la orice AVC, dar mai ușoare, de exemplu o amorțeală ușoară a mâinii sau o vorbire puțin încurcată. Mayo Clinic precizează că doar după simptome nu poți deosebi un AVC de un AIT, așa că suni la 112 și ceri o evaluare medicală în aceeași zi.

Care este diferența dintre un AVC și un anevrism cerebral?

Anevrismul este o umflătură a peretelui unei artere din creier, într-un loc în care peretele arterei este slăbit. Anevrismul nu este un AVC, dar Mayo Clinic îl enumeră printre factorii legați de AVC-ul hemoragic, pentru că se poate rupe și poate sângera. AVC-ul este leziunea creierului, iar anevrismul este o problemă a vasului.

Cât timp ai la dispoziție pentru tratament după un AVC?

Tromboliza se face în primele 4,5 ore de la debutul unui AVC ischemic (ESO, 2021), iar trombectomia, la pacienți selectați, până la 24 de ore (ESO și ESMINT, 2019). Cu cât tratamentul începe mai repede, cu atât șansele de recuperare cresc (American Stroke Association).

Care este tratamentul pentru un AVC minor?

Tratamentul de urgență se decide la spital, după ce medicii obțin imagini ale creierului. Apoi, potrivit Mayo Clinic, medicii pot recomanda pentru o perioadă aspirină împreună cu clopidogrel (alt medicament care împiedică formarea cheagurilor pe plachete) și caută cauza, inclusiv în inimă. Dacă găsesc fibrilație atrială, de regulă recomandă un anticoagulant pentru prevenție.

Poate fibrilația atrială să provoace un AVC fără să ai palpitații?

Da. Ghidul ESC 2024 arată că fibrilația atrială poate avea episoade fără simptome și că riscul de AVC nu depinde de simptome. De aceea, după un AVC fără cauză clară, medicul poate recomanda un Holter EKG, care urmărește ritmul inimii una sau mai multe zile.

Surse

  1. Van Gelder IC et al. 2024 ESC Guidelines for the management of atrial fibrillation. Eur Heart J, 2024, în vigoare în octombrie 2026. PMID 39210723, DOI.
  2. McEvoy JW et al. 2024 ESC Guidelines for the management of elevated blood pressure and hypertension. Eur Heart J, 2024, în vigoare în octombrie 2026. PMID 39210715, DOI.
  3. Berge E et al. ESO guidelines on intravenous thrombolysis for acute ischaemic stroke. Eur Stroke J, 2021. PMID 33817340, DOI.
  4. Turc G et al. ESO and ESMINT Guidelines on Mechanical Thrombectomy in Acute Ischaemic Stroke. Eur Stroke J, 2019. PMID 31165090, DOI.
  5. Sandset EC et al. 2025 update to ESO guideline on blood pressure management in acute stroke. Eur Stroke J, 2026. PMID 42095756, DOI.
  6. Amin HP et al. Diagnosis, Workup, Risk Reduction of Transient Ischemic Attack (AHA). Stroke, 2023. PMID 36655570, DOI.
  7. Caso V et al. ESO Guidelines on patent foramen ovale (PFO) after stroke. Eur Stroke J, 2024. PMID 38752755, DOI.
  8. GBD 2021 Stroke Risk Factor Collaborators. Burden of stroke and its risk factors, 1990-2021. Lancet Neurol, 2024. PMID 39304265, DOI.
  9. Feigin VL et al. World Stroke Organization, Global Stroke Fact Sheet 2025. Int J Stroke, 2025. PMID 39635884, DOI.
  10. Hilditch M et al. BE-FAST vs FAST in prehospital stroke recognition. Br J Community Nurs, 2025. PMID 40862575, DOI.
  11. Furie KL, Kelly PJ. Secondary Prevention after Ischemic Stroke. N Engl J Med, 2026. PMID 41707139, DOI.
  12. Medscape Reference, Ischemic Stroke (2024) și Cardioembolic Stroke (2026). Mayo Clinic, Stroke. CDC, Signs and Symptoms of Stroke. American Stroke Association, B.E. F.A.S.T. Consultate în octombrie 2026.

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

Nu am găsit niciun câmp.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

Valvele inimii pe înțelesul tău, ce face fiecare, ce înseamnă stenoza, regurgitarea și suflul, ce arată ecografia și când mergi la
Citeste continuarea
Stimulator cardiac (pacemaker) explicat pe înțeles: când este nevoie de el, riscurile, telefonul, RMN-ul, bateria și controalele. Ce întrebi
Citeste continuarea
Insuficiența mitrală pe înțeles, ce înseamnă gradul de pe ecografie, cât de des revii la control și când se repară valva. Programează o
Citeste continuarea
Defibrilatorul cardiac pe înțeles, când se pune, cum se simte un șoc, ce faci după el și cum trăiești cu aparatul. Programează o evaluare
Citeste continuarea