Pe scurt. Sănătatea inimii pe termen lung înseamnă tensiune, colesterol, glicemie și greutate în limite bune, plus mișcare, alimentație, somn și renunțare la fumat. American Heart Association le grupează în scorul Life’s Essential 8. Studiile observaționale leagă un scor bun de mai puține decese premature și de mai mulți ani fără boală cardiovasculară.

Mulți oameni ajung la 45 sau 50 de ani fără durere în piept, fără palpitații și cu analize care par acceptabile, așa că presupun că inima lor nu are nevoie de atenție. Procesele care duc mai târziu la infarct sau la accident vascular cerebral se desfășoară însă în tăcere, pe parcursul multor ani, iar factorii care le accelerează se pot măsura și corecta cu mult înainte să apară un simptom. În acest articol afli ce înseamnă concret o inimă sănătoasă, ce arată studiile mari, ce valori merită urmărite și cum își calculează medicul riscul tău. Imaginea de ansamblu despre tensiune, colesterol și scorul de risc o găsești în ghidul nostru despre hipertensiune și risc cardiovascular.

Ce înseamnă, concret, sănătatea inimii pe termen lung?

Sănătatea inimii se poate descrie printr-un scor de la 0 la 100. În 2022, American Heart Association a publicat Life’s Essential 8, un sistem care notează opt elemente, iar scorul final este media lor (Lloyd-Jones et al., 2022, PMID 35766027).

Primele patru elemente sunt alimentația, mișcarea, expunerea la nicotină și somnul, adică obiceiurile pe care le controlezi direct, iar somnul a fost adăugat ca element nou în 2022. Celelalte patru sunt valori care se măsoară, anume greutatea (prin indicele de masă corporală), grăsimile din sânge, glicemia și tensiunea arterială.

Ghidul european de prevenție cardiovasculară, publicat de Societatea Europeană de Cardiologie în 2021 și aflat în vigoare și în octombrie 2026, numește drept principali factori de risc modificabili lipoproteinele bogate în colesterol (dintre care LDL este cea mai frecventă), tensiunea mare, fumatul, diabetul zaharat și excesul de grăsime corporală. Pentru colesterol există și o actualizare din 2025, iar pentru tensiune un ghid din 2024, pe care le menționăm mai jos.

Ce arată studiile despre scorul cardiovascular și durata vieții?

Studiile mari arată că persoanele cu un scor cardiovascular bun au un risc mai mic de deces prematur și trăiesc mai mulți ani fără evenimente cardiovasculare. Aceste studii sunt observaționale, deci arată o asociere și nu garantează același rezultat pentru fiecare om în parte.

Într-o cohortă din UK Biobank, cu 309.789 de participanți urmăriți în medie 12,7 ani, raportul de risc pentru deces înainte de 75 de ani a fost de 0,59 la cei cu scor Life’s Essential 8 moderat și de 0,42 la cei cu scor ridicat, față de cei cu scor scăzut (Sun et al., 2023, PMID 36918526). Cu alte cuvinte, riscul a fost mai mic cu aproximativ 41%, respectiv 58%.

O cohortă din China, cu 92.795 de persoane urmărite în medie 13 ani, a estimat că bărbații de 35 de ani cu profil ideal ar avea o speranță de viață fără evenimente cardiovasculare mai lungă cu 6,74 ani, iar femeile cu 5,00 ani, față de cei cu profil slab (varianta mai veche a scorului, cu șapte elemente; Tian et al., 2023, PMID 37275553). Cifrele descriu grupuri mari, nu o promisiune pentru tine.

Cât de multă mișcare îți trebuie pentru inimă?

Ghidul ESC recomandă adulților cel puțin 150-300 de minute pe săptămână de activitate aerobică de intensitate moderată sau 75-150 de minute de activitate intensă, ori o combinație echivalentă, repartizate pe parcursul săptămânii. Beneficii suplimentare apar la volume mai mari, iar mersul pe jos, ciclismul și joggingul sunt exemple de activitate aerobică.

Riscul continuă să scadă la orice volum de activitate, iar scăderea este cea mai accentuată la cei mai puțin activi. Pentru persoanele inactive, ghidul arată că și o activitate ușoară, chiar de 15 minute pe zi, aduce probabil beneficii.

Exercițiile de forță se adaugă mișcării aerobice și sunt asociate cu risc mai mic de evenimente cardiovasculare și de deces. Programul sugerat cuprinde una până la trei serii de 8-12 repetări, în cel puțin două zile pe săptămână, pentru 8-10 exerciții care implică marile grupe musculare. Vârstnicilor li se recomandă și mișcare combinată (aerobică, de forță și de echilibru), care previne căderile. Dacă ai boli cunoscute sau simptome, discuți cu medicul înainte să crești intensitatea.

Ce mănânci, cât bei și cum stai cu somnul și cu fumatul?

Ghidul ESC descrie o alimentație de tip mediteranean, cu multe fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, pește și ulei de măsline, și cu puțină carne roșie. O aderență mai mare la acest tip de alimentație este asociată cu o reducere de 10% a incidenței sau mortalității cardiovasculare și de 8% a mortalității totale.

Repere concrete din ghid pentru o zi obișnuită:

  • sub 5 g de sare pe zi;
  • 30-45 g de fibre pe zi, de preferat din cereale integrale;
  • cel puțin 200 g de fructe și cel puțin 200 g de legume pe zi;
  • pește de una până la două ori pe săptămână, mai ales pește gras, și 30 g de nuci nesărate pe zi;
  • carne roșie cel mult 350-500 g pe săptămână, iar carnea procesată cât mai puțin;
  • ghidul descurajează consumul de băuturi îndulcite.

Pentru alcool, limita superioară sigură din ghid este de aproximativ 100 g de alcool pur pe săptămână, aceeași pentru bărbați și femei. O băutură standard conține între 8 și 14 g, în funcție de țară.

Fumatul rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc. Ghidul spune că renunțarea este posibil cea mai eficientă dintre toate măsurile preventive și că o persoană care fumează toată viața pierde în medie 10 ani de viață. De la 45 de ani, renunțarea aduce un câștig de 3-5 ani fără boală cardiovasculară, care se menține la bărbați până la 65 de ani și la femei până la 75. Efectele pe termen lung ale țigărilor electronice necesită încă studii, iar folosirea lor împreună cu țigările trebuie evitată.

Despre somn, ghidul notează că aproximativ 7 ore par optime pentru inimă și că duratele de somn mult diferite de acest optim sunt asociate cu risc cardiovascular mai mare.

Ce valori ale tensiunii, colesterolului și greutății merită urmărite?

Valorile de mai jos sunt repere din ghidurile ESC, nu ținte pe care ți le stabilești singur. Ținta ta depinde de riscul total, de vârstă și de bolile asociate, iar decizia aparține medicului.

Ce măsori Reper din ghid Sursa
Tensiunea în cabinet Crescută între 120-139 / 70-89 mmHg, hipertensiune de la 140/90 mmHg ESC 2024
Tensiunea la pacienții tratați Sistolica 120-129 mmHg, dacă este bine tolerată ESC 2024
Colesterol LDL Ținta depinde de risc și este sub 100, sub 70 sau sub 55 mg/dl ESC 2021
Circumferința abdominală De la 94 cm (bărbați) și 80 cm (femei) nu mai crești în greutate; de la 102 și 88 cm se recomandă slăbirea ESC 2021
Indicele de masă corporală Mortalitatea totală este cea mai mică la 20-25 kg/m² ESC 2021

Ghidul din 2024 pune accent pe măsurarea tensiunii în afara cabinetului, acasă sau prin monitorizare pe 24 de ore. Ținte mai relaxate se pot accepta la cei de 85 de ani sau peste, la cei fragili sau la cei cu hipotensiune ortostatică simptomatică. La persoanele supraponderale, ghidul de prevenție arată că și o scădere moderată în greutate, de 5-10%, are efecte favorabile asupra tensiunii, lipidelor și glicemiei.

Cum îți afli riscul cardiovascular și ce înseamnă rezultatul?

Medicul îți estimează riscul la 10 ani cu scorul SCORE2, valabil pentru persoanele aparent sănătoase de 40-69 de ani, sau cu SCORE2-OP, pentru cele de 70 de ani și peste. Scorul folosește vârsta, sexul, tensiunea sistolică, colesterolul non-HDL și fumatul, iar rezultatul arată probabilitatea unui infarct sau a unui accident vascular cerebral în următorii zece ani.

România face parte din grupul țărilor cu risc foarte mare, în care graficele se citesc pe coloana corespunzătoare. Pragurile depind de vârstă. Sub 50 de ani, riscul este scăzut-moderat sub 2,5%, ridicat între 2,5% și 7,5% și foarte ridicat de la 7,5%. Între 50 și 69 de ani, pragurile sunt 5% și 10%, iar de la 70 de ani sunt 7,5% și 15%. La riscul ridicat se ia în considerare tratamentul factorilor de risc, iar la cel foarte ridicat acesta este în general recomandat.

Scorul nu se aplică persoanelor cu boală cardiovasculară documentată, diabet, hipercolesterolemie familială, boală cronică de rinichi sau altor tulburări genetice ale lipidelor ori tensiunii, nici gravidelor. Pentru ele riscul se evaluează altfel. Ghidul sugerează repetarea evaluării, de exemplu, la fiecare 5 ani, deși nu există date care să stabilească intervalul exact. Dacă te interesează ce analize se fac pe decenii, vezi analizele cardiologice după 40 de ani, iar despre ce se întâmplă în pereții arterelor găsești în articolul despre îmbătrânirea vasculară.

Ce se schimbă după 60 de ani?

După 60 de ani, intervențiile asupra tensiunii și colesterolului rămân utile, dar se individualizează mai mult. Un reper vine din studiul SPRINT, desfășurat pe 2.636 de adulți de 75 de ani și peste, fără diabet, cu vârstă medie de 79,9 ani. Cei tratați până la o tensiune sistolică sub 120 mmHg au avut mai puține evenimente cardiovasculare majore (rata de risc 0,66) și mai puține decese (0,67) decât cei tratați până sub 140 mmHg, după o perioadă mediană de urmărire de 3,14 ani (Williamson et al., 2016, PMID 27195814). Hipotensiunea a fost ceva mai frecventă în grupul intensiv (2,4% față de 1,4%), însă diferența nu a fost semnificativă statistic.

Ghidul ESC din 2024 recomandă în prezent o tensiune sistolică de 120-129 mmHg pentru adulții tratați, cu o abordare mai prudentă pentru cei foarte vârstnici sau fragili. Ghidul de prevenție mai arată că, la persoanele aparent sănătoase de 70 de ani și peste, tratamentul cu medicamente care scad colesterolul intră în clasa de recomandare IIb, adică poate fi luat în considerare.

În același timp, ghidul spune că beneficiile renunțării la fumat și ale mișcării se obțin la toate vârstele.

Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?

Suni la 112 dacă ai durere sau presiune în piept care nu cedează în câteva minute, lipsă bruscă de aer, leșin, slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, deviație a feței sau dificultăți de vorbire. Acestea pot fi semnele unui infarct sau ale unui accident vascular cerebral.

Programează o consultație cu cardiologul, fără urgență, dacă:

  • ai peste 40 de ani și nu ți-ai calculat niciodată riscul cardiovascular;
  • ai tensiune crescută, colesterol mărit, diabet sau fumezi;
  • ai rude de gradul întâi cu infarct sau cu accident vascular cerebral la vârstă tânără;
  • ai simptome noi, precum oboseală la eforturi obișnuite, lipsă de aer la urcatul scărilor sau palpitații.

Cum te ajutăm la Cardio Clinic

Cardio Clinic este o clinică privată de cardiologie din București, care oferă și neurologie, endocrinologie, diabet și nutriție în aceeași locație. Cei peste 25 de medici cardiologi primari îți evaluează riscul pornind de la istoricul tău, de la tensiune și de la analize. Consultația, EKG-ul, ecocardiografia, Holter EKG, Holter TA și testul de efort se fac în aceeași locație, iar programarea se obține, de regulă, în 24-48 de ore.

Dacă vrei o imagine de ansamblu într-o singură vizită, pe pagina cu pachetele de investigații vezi ce evaluări se pot grupa. Despre boala care stă în spatele riscului pe termen lung citești pe pagina despre ateroscleroză. Te poți programa online sau la telefon, 031 433 43 76.

Întrebări frecvente despre sănătatea inimii

De la ce vârstă ar trebui să mă gândesc la sănătatea inimii pe termen lung?

Calculul de risc SCORE2 se folosește la persoanele aparent sănătoase de la 40 de ani. Factorii de risc (tensiune, colesterol, glicemie, greutate, fumat) se pot însă urmări și mai devreme, mai ales dacă ai rude cu boli cardiovasculare la vârstă tânără sau fumezi. Ghidul european recomandă depistarea oportunistă a tensiunii mari și a colesterolului ridicat, la orice contact cu un medic.

Câtă mișcare îmi trebuie pe săptămână pentru inimă?

Ghidul ESC recomandă 150-300 de minute de activitate aerobică moderată sau 75-150 de minute de activitate intensă pe săptămână, la care se adaugă exerciții de forță în cel puțin două zile. Dacă pornești de la sedentarism, chiar 15 minute de mișcare ușoară pe zi aduc probabil beneficii, iar creșterea se face treptat.

Ce valori ale tensiunii ar trebui să urmăresc?

Conform ghidului ESC din 2024, tensiunea măsurată în cabinet este crescută între 120/70 și 139/89 mmHg, iar hipertensiunea începe de la 140/90 mmHg. La adulții tratați, ținta sistolică este de 120-129 mmHg, dacă este bine tolerată. Valorile se confirmă prin măsurători în afara cabinetului, iar ținta o stabilește medicul.

Mai are rost să încep să am grijă de inimă la 60 sau la 70 de ani?

Da, ghidurile nu pun o limită de vârstă. Renunțarea la fumat aduce beneficii la toate vârstele, mișcarea reduce riscul la toate vârstele, iar studiul SPRINT a arătat că tratamentul tensiunii a scăzut evenimentele cardiovasculare chiar la vârsta medie de 79,9 ani. La vârste înaintate, intensitatea tratamentului se adaptează fragilității și bolilor asociate.

Cât de des ar trebui să-mi refac evaluarea de risc?

Ghidul european sugerează repetarea evaluării, de exemplu, la fiecare 5 ani, dar spune și că nu există date care să stabilească intervalul. Dacă ai factori de risc, valori apropiate de prag sau tratament, medicul poate alege un interval mai scurt, în funcție de riscul tău.

Surse

  1. Visseren F.L.J. et al. 2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice. Eur Heart J. 2021;42(34):3227-3337. PMID: 34458905. DOI: 10.1093/eurheartj/ehab484
  2. 2024 ESC Guidelines for the management of elevated blood pressure and hypertension. Eur Heart J. 2024;45(38). DOI: 10.1093/eurheartj/ehae178
  3. 2025 Focused Update of the 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias. Eur Heart J. 2025;46(42):4359-4378. DOI: 10.1093/eurheartj/ehaf190
  4. Lloyd-Jones D.M. et al. Life’s Essential 8: Updating and Enhancing the American Heart Association’s Construct of Cardiovascular Health. Circulation. 2022;146(5):e18-e43. PMID: 35766027. DOI: 10.1161/CIR.0000000000001078
  5. Sun Y. et al. Association between Life’s Essential 8 score and risk of premature mortality in people with and without type 2 diabetes. Diabetes Metab Res Rev. 2023;39(5):e3636. PMID: 36918526. DOI: 10.1002/dmrr.3636
  6. Tian Q. et al. Ideal cardiovascular health metrics and life expectancy free of cardiovascular diseases. EPMA J. 2023;14(2):185-199. PMID: 37275553. DOI: 10.1007/s13167-023-00322-8
  7. Williamson J.D. et al. Intensive vs Standard Blood Pressure Control and Cardiovascular Disease Outcomes in Adults Aged 75 Years or Older. JAMA. 2016;315(24):2673-2682. PMID: 27195814. DOI: 10.1001/jama.2016.7050

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

Nu am găsit niciun câmp.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

Valvele inimii pe înțelesul tău, ce face fiecare, ce înseamnă stenoza, regurgitarea și suflul, ce arată ecografia și când mergi la
Citeste continuarea
Stimulator cardiac (pacemaker) explicat pe înțeles: când este nevoie de el, riscurile, telefonul, RMN-ul, bateria și controalele. Ce întrebi
Citeste continuarea
Insuficiența mitrală pe înțeles, ce înseamnă gradul de pe ecografie, cât de des revii la control și când se repară valva. Programează o
Citeste continuarea
Defibrilatorul cardiac pe înțeles, când se pune, cum se simte un șoc, ce faci după el și cum trăiești cu aparatul. Programează o evaluare
Citeste continuarea