Pe scurt. Palpitații din anxietate, reflux sau tiroidă sunt bătăi simțite ca puternice, rapide sau neregulate, dar cu o cauză în afara inimii. Pot semăna perfect cu o aritmie, așa că diferența se stabilește prin EKG și analize, nu prin senzația în sine.

Ai terminat o zi încărcată, te așezi în pat și simți deodată inima bătând în gât. Mai întâi te întrebi dacă ceva nu este în regulă cu ea, apoi dacă exagerezi. Ambele reacții sunt firești, iar răspunsul vine, de cele mai multe ori, în urma unei evaluări calme, nu dintr-o presupunere. Anxietatea nu este singura explicație din afara inimii, pentru că refluxul, tiroida, anemia, medicamentele și stimulanții pot produce aceeași senzație. Articolul de față se ocupă numai de aceste cauze și de felul în care le deosebești de o aritmie. Dacă vrei întâi tabloul complet, citește ghidul despre puls mare și ce faci și materialul despre palpitații, cauze și tipuri, unde discutăm aritmiile propriu-zise.

Cum deosebești o palpitație non-cardiacă de una cardiacă?

Nu le poți deosebi sigur doar după senzație. Contextul oferă indicii, dar certitudinea vine din ritmul înregistrat pe EKG chiar în timpul episodului.

Ghidul european pentru tahicardia supraventriculară (ESC 2019, aflat în vigoare și în octombrie 2026) cere o anamneză atentă și, ori de câte ori este posibil, un EKG în timpul tahicardiei. El arată că tahicardiile cu mecanism de reintrare încep și se opresc brusc, uneori în legătură cu schimbarea poziției, și că frecvența, durata și condițiile care declanșează episodul sunt indicii importante pentru diagnostic. Tabelul de mai jos adună, orientativ, ce urmărește medicul.

Ce observi Spre ce poate indica De ce nu te oprești aici
Pornește treptat, odată cu o emoție sau cu efortul, și se liniștește treptat O creștere obișnuită a frecvenței, de exemplu în anxietate Anxietatea poate coexista cu o aritmie
Pornește și se oprește brusc, ca un întrerupător Un mecanism de reintrare, adică o aritmie Cere EKG în timpul episodului
Apare după masă sau culcat, împreună cu arsură în piept Reflux, care poate fi doar un însoțitor Arsura și presiunea din piept se pot confunda cu simptome cardiace
Rămâne după ce emoția a trecut, iar pulsul este mereu accelerat O cauză generală, de exemplu tiroida sau anemia Se confirmă doar prin analize
Apare cu amețeală, leșin sau durere în piept Nu se presupune o cauză benignă Evaluare cardiologică rapidă sau 112

Dacă apar simptome de alarmă, cauzele non-cardiace se iau în calcul abia după evaluare.

Cum provoacă anxietatea palpitații și când poate fi, de fapt, o aritmie?

Anxietatea și atacul de panică pot produce palpitații reale, nu imaginare. Ghidul ESC 2019 numește anxietatea și atacul de panică printre cauzele patologice ale tahicardiei sinusale, adică ale unei bătăi accelerate a inimii sănătoase. O aritmie trebuie însă exclusă, deoarece cele două pot semăna.

O trecere în revistă din Journal of Psychosomatic Research (Mayou, 1998) arată că durerea în piept și palpitațiile sunt frecvente în populație și în toate tipurile de cabinete. Aceste simptome se asociază atât cu panica, cât și cu alte tulburări psihice, iar cel mai util este să le privim ca având mai multe cauze care se influențează.

Cifrele din cardiologie arată aceeași direcție. O meta-analiză din 2023, care a cuprins 93 de studii și 36.687 de pacienți din ambulatorii de cardiologie, a găsit anxietate sau tulburări anxioase la 28,9% dintre ei. Pe baza interviului clinic, cea mai mare frecvență, 19,0%, a apărut la pacienții cu durere în piept sau palpitații fără o cauză stabilită, iar tulburarea de panică a fost cel mai frecvent diagnostic, la 15,3%.

Și sensul invers contează la fel de mult. Ghidul ESC 2019 notează că o tahicardie supraventriculară poate să nu fie recunoscută la prima evaluare și poate imita o tulburare de panică, motiv pentru care la o tahicardie sinusală însoțită de anxietate trebuie exclusă o tahicardie prin reintrare. Un studiu retrospectiv dintr-un centru terțiar din Arabia Saudită (2025) a urmărit pacienți diagnosticați cu tahicardie supraventriculară și a constatat că 20 dintre cei 47 care au răspuns la anchetă, adică 42,6%, fuseseră inițial etichetați ca având anxietate sau atac de panică. Eșantionul este mic și dintr-un singur centru, deci cifra nu se generalizează. Episoadele se opresc singure, iar fără un EKG în timpul lor se poate ajunge ușor la un diagnostic greșit.

Poate refluxul gastric să dea palpitații?

Refluxul gastroesofagian și palpitațiile apar adesea în același context, dar dovezile că refluxul provoacă palpitații sunt neconcludente. Arsura din piept poate fi confundată cu un simptom cardiac, iar legătura dintre reflux și fibrilația atrială este studiată, cu rezultate care nu se potrivesc între ele.

O meta-analiză din 2019, care a cuprins șapte studii, a găsit că fibrilația atrială crește riscul de reflux (risc relativ 1,54, interval de încredere 1,08 până la 2,17), în timp ce refluxul nu a crescut semnificativ riscul de fibrilație atrială (risc relativ 1,06, interval 0,86 până la 1,31). Un studiu de randomizare mendeliană din 2024, care folosește variante genetice pentru a evita factorii de confuzie, a găsit, dimpotrivă, un efect al refluxului asupra fibrilației atriale, cu un raport de șanse de 1,339 (interval 1,242 până la 1,444), dar niciun efect al fibrilației asupra refluxului.

Dacă palpitațiile apar mai ales după mese sau culcat, merită să discuți cu medicul și despre simptomele digestive, dar nu poți presupune că tratarea refluxului le va opri și nu amâni un EKG pentru că ai arsuri. Dacă vin împreună cu presiune în piept, lipsă de aer sau leșin, citește secțiunea despre 112 de mai jos.

Cum influențează tiroida ritmul inimii?

O tiroidă prea activă accelerează inima și crește riscul de fibrilație atrială, de aceea funcția tiroidiană face parte din evaluarea inițială a tahicardiilor. Ghidul ESC 2024 pentru fibrilația atrială (publicat în 2024 și aflat în vigoare și în octombrie 2026) arată că hipertiroidismul clinic și cel subclinic se asociază cu un risc mai mare de fibrilație atrială.

Același ghid recomandă testarea TSH la pacienții cu fibrilație atrială nou apărută sau recurentă. Riscul crește pe măsură ce TSH scade și hormonul tiroidian liber (tiroxina) crește, chiar și în limitele considerate normale. Riscul de accident vascular cerebral este mai mare în hipertiroidism și poate fi redus prin tratarea bolii tiroidiene. Ghidul pentru tahicardia supraventriculară (2019) include, la rândul lui, analizele de sânge cu funcția tiroidiană în evaluarea inițială și trece hipertiroidismul printre cauzele patologice de tahicardie sinusală.

Hipertiroidismul subclinic înseamnă un TSH sub limita normală, cu hormoni tiroidieni în limite normale. O sinteză din 2025 notează că legătura cu fibrilația atrială este mai bine susținută acum și că, într-un studiu randomizat, o analiză post hoc a arătat un risc mai mic după normalizarea TSH, ceea ce sugerează o direcție, fără a o dovedi.

Un TSH normal ajută la excluderea unei cauze tratabile, iar un TSH scăzut cere un consult de endocrinologie. Dacă medicul consideră necesar, o ecografie de tiroidă completează imaginea.

Ce alte cauze non-cardiace trebuie luate în calcul?

Mai multe cauze din afara inimii pot accelera pulsul, iar pulsul crescut poate fi simțit ca palpitații. Printre cele mai frecvente cauze se numără anemia, deshidratarea, febra, glicemia scăzută și stimulanții. Tabelul ESC din ghidul pentru tahicardia supraventriculară (2019) listează, între cauzele patologice de tahicardie sinusală, anxietatea, atacul de panică, anemia, febra, deshidratarea, hipertiroidismul și hipoglicemia.

Medicamentele și substanțele apar într-o listă separată în același ghid, cu exemple precum salbutamolul, metilxantinele, amfetaminele, cocaina, cafeaua și alcoolul. Dacă palpitațiile au început după un tratament nou, spune-i medicului, fără să oprești singur medicația.

Despre băuturile energizante există un exemplu concret. Un studiu de la un centru de informare toxicologică din Australia (2012) a analizat 297 de apeluri legate de expuneri la băuturi energizante. Printre persoanele cu consum recreațional, 87% au avut simptome, iar cele mai frecvente au fost palpitațiile, agitația, tremorul și disconfortul digestiv. Douăzeci și unu de pacienți au avut semne de toxicitate cardiacă sau neurologică serioasă, între care aritmii. Datele privesc mai ales tineri cu un consum mare, nu o ceașcă de cafea.

Anemia, deshidratarea și dezechilibrele de electroliți sunt căutate prin analize. Ghidul ESC 2019 include în evaluarea inițială hemograma completă și biochimia, deoarece acestea pot explica un puls accelerat fără ca inima să fie bolnavă.

Ce investigații îți clarifică situația?

Evaluarea standard cuprinde istoricul, examenul clinic și EKG-ul în 12 derivații, plus hemograma, biochimia, funcția tiroidiană și ecocardiografia transtoracică. Aceasta este lista „standard” din ghidul ESC 2019 pentru evaluarea inițială. Monitorizarea EKG pe 24 de ore, testul de efort sau un dispozitiv implantabil de înregistrare a ritmului sunt „opționale”, adică se aleg după caz.

EKG-ul de repaus arată ritmul din momentul înregistrării și, singur, poate să nu prindă un episod care nu se petrece atunci. Holterul EKG înregistrează ritmul continuu, în activitățile de zi cu zi, și este o variantă potrivită când episoadele vin și trec. Ghidul european pentru aritmii ventriculare (ESC 2022) notează că monitorizarea Holter pe 24 de ore se folosește pentru a stabili numărul de extrasistole ventriculare, iar EKG-ul și ecocardiografia, pentru a exclude o boală structurală a inimii. Analizele de sânge exclud cauzele corectabile din afara inimii.

Un jurnal simplu te ajută dacă notezi ora, durata, ce făceai, ce ai mâncat sau băut și dacă pulsul era regulat sau neregulat. Dacă poți, fă EKG-ul în timpul unui episod, fiindcă ghidul ESC 2019 recomandă înregistrarea ritmului în timpul tahicardiei.

Când mergi la cardiolog și când suni la 112?

Suni la 112 dacă palpitațiile vin cu leșin sau stare de leșin, durere sau presiune în piept, lipsă severă de aer ori confuzie. Ghidul ESC 2019 include amețeala, durerea în piept, dispneea și alterarea stării de conștiență printre manifestările tahicardiilor, deci aceste semne nu se pun pe seama anxietății înainte de o evaluare.

Te programezi cât mai curând la cardiolog dacă palpitațiile se repetă, apar la efort sau în repaus fără un motiv clar, te trezesc din somn sau au început după o schimbare de tratament. Te programezi și dacă ți s-a spus „este doar anxietate” fără un EKG, fiindcă diagnosticul de anxietate se pune după ce o aritmie a fost exclusă.

Dacă palpitațiile sunt rare, scurte, legate clar de cafea sau de lipsa somnului, iar un medic ți-a făcut deja EKG-ul și analizele, reducerea stimulanților și urmărirea evoluției sunt un punct de pornire rezonabil. Dacă se schimbă ceva, revii la consult.

Cum te ajutăm la Cardio Clinic

Cardio Clinic este o clinică privată de cardiologie din București, din 2008. Lucrăm cu peste 25 de medici cardiologi primari, iar consultația, EKG-ul, ecocardiografia, Holterul EKG și testul de efort se fac în aceeași locație. Sub același acoperiș găsești și endocrinologie, neurologie, diabet și nutriție, iar pentru tiroidă avem și ecografia de tiroidă.

Dacă simți că ritmul inimii s-a schimbat, ne găsești pe pagina dedicată palpitațiilor și tulburărilor de ritm. Programările se fac, de regulă, în 24 până la 48 de ore, prin programarea online sau la telefon, 031 433 43 76.

Întrebări frecvente despre palpitațiile non-cardiace

Pot palpitațiile din anxietate să fie periculoase?

În sine, palpitațiile din anxietate nu sunt periculoase, dar eticheta de „anxietate” se pune corect doar după ce o aritmie a fost exclusă. Un EKG și, dacă episoadele sunt rare, un Holter sunt pașii care permit această concluzie. Fără ele, o tahicardie supraventriculară poate fi luată drept atac de panică.

Refluxul gastric poate produce palpitații?

Dovezile nu sunt concludente. Două analize recente au găsit rezultate diferite pentru legătura dintre reflux și fibrilația atrială, deci nu poți presupune că refluxul explică palpitațiile. Dacă apar după mese sau culcat, discută cu medicul și despre simptomele digestive, dar fă și un EKG.

Ce analize fac dacă bănuiesc că tiroida este vinovată?

Cel mai des, medicul cere TSH, uneori împreună cu hormonii tiroidieni liberi. Ghidul ESC 2024 recomandă TSH la pacienții cu fibrilație atrială nou apărută sau recurentă, iar ghidul din 2019 include funcția tiroidiană în evaluarea inițială a tahicardiilor. Un TSH scăzut se discută cu endocrinologul.

Pulsul mare și palpitațiile sunt același lucru?

Nu întotdeauna. Palpitația este o senzație, iar pulsul mare este o valoare măsurată. Poți simți palpitații cu un puls normal, de pildă la o bătaie izolată, și poți avea un puls crescut fără să îl simți. Despre puls, citește ghidul despre puls mare.

Cum recunosc o palpitație din anxietate de una dintr-o aritmie?

Nu o poți recunoaște sigur doar după senzație. Un debut brusc și o oprire bruscă, ca un întrerupător, pot indica o aritmie prin reintrare, iar o creștere treptată, legată de o emoție, poate fi mai tipică pentru o reacție obișnuită. Verdictul îl dă un EKG făcut în timpul episodului.

Surse

  1. Van Gelder IC, Rienstra M, Bunting KV, et al. 2024 ESC Guidelines for the management of atrial fibrillation developed in collaboration with the European Association for Cardio-Thoracic Surgery (EACTS). Eur Heart J. 2024;45(36):3314-3414. PMID: 39210723. DOI: 10.1093/eurheartj/ehae176.
  2. Brugada J, Katritsis DG, Arbelo E, et al. 2019 ESC Guidelines for the management of patients with supraventricular tachycardia. Eur Heart J. 2020;41(5):655-720. PMID: 31504425. DOI: 10.1093/eurheartj/ehz467.
  3. Zeppenfeld K, Tfelt-Hansen J, de Riva M, et al. 2022 ESC Guidelines for the management of patients with ventricular arrhythmias and the prevention of sudden cardiac death. Eur Heart J. 2022;43(40):3997-4126. PMID: 36017572. DOI: 10.1093/eurheartj/ehac262.
  4. Raviele A, Giada F, Bergfeldt L, et al. Management of patients with palpitations: a position paper from the European Heart Rhythm Association. Europace. 2011;13(7):920-934. PMID: 21697315. DOI: 10.1093/europace/eur130.
  5. Mayou R. Chest pain, palpitations and panic. J Psychosom Res. 1998;44(1):53-70. PMID: 9483464. DOI: 10.1016/s0022-3999(97)00209-2.
  6. Storer B, Kershaw KA, Braund TA, et al. Global prevalence of anxiety in adult cardiology outpatients: a systematic review and meta-analysis. Curr Probl Cardiol. 2023;48(11):101877. PMID: 37336306. DOI: 10.1016/j.cpcardiol.2023.101877.
  7. Awlia G, Mokhtar AT, Alsaiari M, et al. Epidemiological characteristics of patients with supraventricular tachycardias who were inappropriately diagnosed with panic attacks. J Saudi Heart Assoc. 2025;37(1):7. PMID: 40066143. DOI: 10.37616/2212-5043.1413.
  8. Xu L, Zhang Y, Xie J, et al. Association between gastroesophageal reflux disease and atrial fibrillation: a systematic review and meta-analysis. Rev Esp Enferm Dig. 2019;111(11):874-879. PMID: 31617365. DOI: 10.17235/reed.2019.5389/2017.
  9. Chen X, Li A, Kuang Y, Ma Q. Gastroesophageal reflux disease and atrial fibrillation: a bidirectional Mendelian randomization study. Int J Med Sci. 2024;21(7):1321-1328. PMID: 38818473. DOI: 10.7150/ijms.95518.
  10. Cooper A, Abraham P. Subclinical hyperthyroidism. Curr Opin Endocrinol Diabetes Obes. 2025;32(5):175-179. PMID: 40832786. DOI: 10.1097/MED.0000000000000928.
  11. Gunja N, Brown JA. Energy drinks: health risks and toxicity. Med J Aust. 2012;196(1):46-49. PMID: 22256934. DOI: 10.5694/mja11.10838.

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

Nu am găsit niciun câmp.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

Valvele inimii pe înțelesul tău, ce face fiecare, ce înseamnă stenoza, regurgitarea și suflul, ce arată ecografia și când mergi la
Citeste continuarea
Stimulator cardiac (pacemaker) explicat pe înțeles: când este nevoie de el, riscurile, telefonul, RMN-ul, bateria și controalele. Ce întrebi
Citeste continuarea
Insuficiența mitrală pe înțeles, ce înseamnă gradul de pe ecografie, cât de des revii la control și când se repară valva. Programează o
Citeste continuarea
Defibrilatorul cardiac pe înțeles, când se pune, cum se simte un șoc, ce faci după el și cum trăiești cu aparatul. Programează o evaluare
Citeste continuarea