Tulburări de ritm cardiac, ce investigații arată cauza

Pe scurt. Când ai tulburări de ritm cardiac, inima bate prea repede, prea rar sau neregulat, iar palpitațiile sunt felul în care simți aceste bătăi. Multe palpitații au cauze benigne, dar unele sunt primul semn al unei boli serioase. Suni la 112 dacă bătăile rapide sau neregulate sunt însoțite de leșin, durere sau apăsare în piept ori lipsă de aer. În celelalte cazuri, medicul alege investigația în funcție de cât de des apar episoadele, de la EKG și Holter EKG până la monitorizări mai lungi.

Pacienții care ne-au sunat în noiembrie și decembrie 2025 au descris bătăi neregulate sau foarte puternice, uneori însoțite de amețeală și stare de rău. Mulți au cerut direct un consult de aritmologie sau un Holter EKG. Pagina explică ce arată fiecare investigație și când este utilă. Mai jos găsești și articolele noastre despre cauzele palpitațiilor.

Suni la 112 acum dacă palpitațiile sunt însoțite de leșin sau de senzația că îți pierzi cunoștința, de durere, apăsare ori strângere în piept, de lipsă de aer sau dacă te simți foarte rău. O recenzie din 2025 despre palpitații atrage atenția că ele pot fi primul semn al unei boli grave, mai ales când tensiunea scade sau circulația sângelui nu mai face față.

Cum se simte o tulburare de ritm cardiac?

Oamenii descriu palpitațiile ca pe o inimă care o ia la goană sau flutură, ca pe bătăi puternice în piept, bătăi neregulate ori „sărite” sau o pulsație în gât. Ghidul european din 2019 pentru tahicardiile supraventriculare enumeră oboseala, amețeala, disconfortul în piept, lipsa de aer și tulburările de conștiență printre simptomele unei aritmii.

Nu orice aritmie se simte. Ghidul european din 2024 pentru fibrilația atrială notează că 90% dintre pacienți au simptome, de la ușoare la severe, dar că unii dintre ei pot avea episoade pe care nu le observă. Același ghid arată că oboseala apare mai des decât palpitațiile propriu-zise.

Câteva detalii îl ajută pe medic să se orienteze. O bătaie sărită, care ține câteva secunde, este mai des o extrasistolă, adică o bătaie venită prea devreme. Palpitațiile rapide și regulate, care pornesc și se opresc brusc, pot indica o tahicardie supraventriculară, adică un ritm de peste 100 de bătăi pe minut în repaus, care pornește din partea de sus a inimii. Bătăile rapide și neregulate pot fi semne de fibrilație atrială, în care atriile, camerele de sus ale inimii, se activează dezordonat și nu se mai contractă eficient, sau de flutter atrial, tot o aritmie a atriilor. Bătăile rare pot indica un ritm lent sau un bloc în conducerea electrică a inimii.

Ce investigație arată o tulburare de ritm cardiac?

Investigația cea mai importantă în timpul unui episod este EKG-ul cu 12 derivații. Problema este că, de cele mai multe ori, palpitațiile nu apar chiar în cabinet, așa că EKG-ul poate ieși normal chiar dacă există o problemă de ritm. De aceea, medicul alege monitorizarea în funcție de cât de des apar episoadele.

Investigația Ce arată Când are sens
EKG de repaus ritmul din acel moment și semne de boală a inimii la orice consult, ideal chiar în timpul unui episod
Holter EKG ritmul pe parcursul zilelor, inclusiv episoadele pe care nu le simți când palpitațiile apar zilnic sau aproape zilnic
Monitorul de evenimente ritmul din clipa în care simți palpitațiile și pornești aparatul când episoadele apar o dată pe săptămână sau pe lună
Monitorul implantabil ritmul pe o perioadă de până la trei ani când episoadele sunt foarte rare sau foarte scurte
Ecocardiografia dacă inima are o boală a mușchiului sau a valvelor la evaluarea de bază
Testul de efort aritmiile care apar la efort când palpitațiile apar la efort
Studiul electrofiziologic locul exact de unde pornește aritmia pentru diagnosticul definitiv, mai ales când se ia în calcul o ablație

Recenzia din 2025 explică de ce Holterul nu se potrivește oricui. Holterul dă cele mai bune rezultate când palpitațiile apar zilnic sau aproape zilnic. Pentru episoadele rare există aparate care înregistrează săptămâni întregi sau, dacă sunt implantate sub piele, până la trei ani. Dacă medicul consideră necesar, îți poate recomanda una dintre aceste monitorizări mai lungi.

Și ceasul inteligent poate da un semnal, însă ghidul european din 2024 cere ca fibrilația atrială să fie confirmată pe o înregistrare EKG. Ceasurile care doar măsoară pulsul cu lumină, fără EKG, nu ajung pentru diagnostic.

Ce te întreabă medicul și ce analize cere?

Recenzia din 2025 arată ce urmărește medicul la consult. Te întreabă cât de des apar palpitațiile, cât țin, la ce vârstă au început, dacă pornesc și se opresc brusc și dacă bătăile sunt regulate. Te poate ruga să bați ritmul cu degetul pe masă. Vrea să știe și dacă ai avut amețeli, lipsă de aer sau leșin, ce declanșează palpitațiile, ce medicamente iei și dacă în familie au existat boli de inimă, aritmii sau morți subite.

Ghidul european din 2019 pentru tahicardiile supraventriculare include printre investigațiile de bază EKG-ul, ecocardiografia și analizele de sânge, adică hemograma, biochimia și hormonii tiroidieni. Recenzia din 2025 precizează că medicul cere aceste analize mai ales când bănuiește o anemie, un dezechilibru al sărurilor din sânge sau o tiroidă care lucrează prea mult, pentru că și acestea pot da palpitații. Înainte de consult, notează ora și durata episoadelor, precum și ce făceai atunci.

Ce investigații facem la Cardio Clinic pentru tulburările de ritm cardiac?

Investigațiile de mai jos se fac la aceeași adresă, pe Bd. Barbu Văcărescu 42A.

Consultul, EKG-ul și ecocardiografia se pot face împreună în pachetul CardioCheck Standard. Pe pagina despre tulburările de ritm și de conducere afli mai multe despre bolile pe care le pot depista aceste investigații.

Programarea se face online sau la 021 211 55 45, de luni până vineri, între 09:00 și 20:00.

Cauzele palpitațiilor sunt explicate pe larg în articolul despre palpitații și cauzele lor. Poți citi și despre aritmia cardiacă, fibrilația atrială, extrasistole și cum decurge un Holter EKG.

Întrebări frecvente despre tulburările de ritm cardiac

Care sunt simptomele unei tulburări de ritm cardiac?

Cele mai des descrise sunt bătăile rapide, neregulate sau „sărite” și pulsațiile în piept ori în gât. Pot apărea și oboseala, amețeala, lipsa de aer sau disconfortul în piept, iar unele aritmii nu se simt deloc.

Cum prinde medicul o aritmie care vine și pleacă?

Prin monitorizarea ritmului pe o perioadă mai lungă. Holterul EKG se potrivește când episoadele apar zilnic, iar pentru episoadele rare există monitoare purtate săptămâni întregi sau implantate sub piele.

Cât timp se poartă Holterul EKG?

La Cardio Clinic, Holterul EKG se poartă 24, 48 sau 72 de ore, după recomandarea medicului. În acest timp îți vezi de activitățile obișnuite și notezi momentele în care simți palpitații.

Poate ceasul inteligent să pună diagnosticul de fibrilație atrială?

Ceasul poate da un semnal, dar diagnosticul se pune doar pe o înregistrare EKG. Ceasurile care măsoară pulsul fără EKG nu ajung pentru diagnostic.

Sunt periculoase palpitațiile?

Multe au cauze benigne, iar riscul de deces asociat palpitațiilor este mic. Devin urgență când vin cu leșin, durere în piept sau lipsă de aer, iar atunci suni la 112.

Ce analize se fac pentru palpitații?

Pe lângă EKG, medicul poate cere hemogramă, biochimie și hormonii tiroidieni, mai ales când bănuiește o anemie, un dezechilibru al sărurilor din sânge sau o problemă a tiroidei. În funcție de rezultate, poate recomanda ecocardiografie, Holter EKG sau test de efort.

Surse

  1. Ribero-Vargas D, Jaramillo-Alvarez JC, Gandara-Ricardo J. Palpitations: A Practical Approach. Cureus. 2025;17(11):e97748. PMID: 41458788. DOI: 10.7759/cureus.97748
  2. Gauer RL, Thomas MF, McNutt RA. Palpitations: Evaluation, Management, and Wearable Smart Devices. Am Fam Physician. 2024;110(3):259-269. PMID: 39283849.
  3. Brugada J, Katritsis DG, Arbelo E, et al. 2019 ESC Guidelines for the management of patients with supraventricular tachycardia. Eur Heart J. 2020;41(5):655-720. PMID: 31504425. DOI: 10.1093/eurheartj/ehz467
  4. Van Gelder IC, Rienstra M, Bunting KV, et al. 2024 ESC Guidelines for the management of atrial fibrillation developed in collaboration with the European Association for Cardio-Thoracic Surgery (EACTS). Eur Heart J. 2024;45(36):3314-3414. PMID: 39210723. DOI: 10.1093/eurheartj/ehae176

Informațiile de pe această pagină au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

Nu am găsit niciun câmp.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

Valvele inimii pe înțelesul tău, ce face fiecare, ce înseamnă stenoza, regurgitarea și suflul, ce arată ecografia și când mergi la
Citeste continuarea
Stimulator cardiac (pacemaker) explicat pe înțeles: când este nevoie de el, riscurile, telefonul, RMN-ul, bateria și controalele. Ce întrebi
Citeste continuarea
Insuficiența mitrală pe înțeles, ce înseamnă gradul de pe ecografie, cât de des revii la control și când se repară valva. Programează o
Citeste continuarea
Defibrilatorul cardiac pe înțeles, când se pune, cum se simte un șoc, ce faci după el și cum trăiești cu aparatul. Programează o evaluare
Citeste continuarea