De revizuit: Extrasistole: cauze, câte sunt normale și când sunt periculoase

Pe scurt. Extrasistolele sunt bătăi ale inimii care apar mai devreme decât ar trebui, urmate adesea de o scurtă pauză pe care o simți ca pe un gol sau o bufnitură în piept. La cei mai mulți oameni cu inima sănătoasă sunt benigne. Ce contează nu este un număr fix pe zi, ci procentul din totalul bătăilor, măsurat printr-un Holter EKG de 24 de ore.

Poate ai simțit senzația aceasta seara, în pat, sau după o zi cu prea multă cafea. Inima pare să se oprească o clipă, apoi bate mai tare, iar tu rămâi cu întrebarea dacă este ceva grav. Printre căutările de pe Google care duc la site-ul nostru revin mereu aceleași întrebări, de la câte extrasistole sunt normale pe zi până la cât se trăiește cu ele. Sunt întrebări firești, iar răspunsul spus pe date îi liniștește pe cei mai mulți.

În acest ghid îți explicăm ce sunt extrasistolele, de ce apar, cum se măsoară, când devin un motiv real de evaluare și ce tratamente recomandă ghidul Societății Europene de Cardiologie (ESC) pentru aritmiile ventriculare, publicat în 2022 și aflat în vigoare și în septembrie 2026. Dacă simți mai degrabă că inima bate repede tot timpul, citește și ghidul nostru despre pulsul mare, cauze și ce faci.

Ce sunt extrasistolele și cum le simți?

Extrasistolele sunt impulsuri electrice care pornesc dintr-un loc al inimii înainte ca stimulatorul natural (nodul sinusal) să dea semnalul obișnuit. Bătaia prematură scoate mai puțin sânge, pentru că inima nu a apucat să se umple, iar bătaia care urmează după pauză este mai puternică. De aceea, ceea ce simt mulți oameni este de fapt bătaia puternică de după extrasistolă.

Senzațiile descrise cel mai des sunt o „bufnitură” în piept, impresia că inima „sare” o bătaie sau se oprește o clipă, ori un gol în stomac. Multe extrasistole trec însă complet neobservate și apar doar pe o înregistrare. Pe o electrocardiogramă obișnuită, extrasistolele ventriculare apar la aproximativ 1% dintre oamenii sănătoși, iar pe o înregistrare Holter de scurtă durată la 40-75% dintre ei (Medscape Reference, 2024). O analiză publicată în revista Circulation în 2020 le găsește la majoritatea oamenilor monitorizați pe termen lung (Marcus, 2020), deci a avea câteva nu înseamnă, în sine, a fi bolnav.

Dacă ai și alte senzații de ritm, cum ar fi o inimă care bate repede minute în șir, ghidul nostru despre palpitații, cauze și tipuri te ajută să le deosebești.

Care este diferența dintre extrasistolele atriale și cele ventriculare?

Diferența ține de locul din care pornește bătaia prematură. Extrasistolele supraventriculare, numite și atriale, pornesc din camerele de sus ale inimii (atrii). Extrasistolele ventriculare pornesc din camerele de jos (ventriculi), cele care pompează sângele în corp. Pe electrocardiogramă cele două arată diferit, iar medicul le recunoaște după forma complexului QRS.

Senzația poate fi aproape identică, așa că nu îți poți da seama singur ce tip ai. Contează însă pentru evaluare. Extrasistolele ventriculare foarte frecvente pot, în timp, să obosească mușchiul inimii. Extrasistolele atriale foarte frecvente sunt urmărite pentru altceva, și anume pentru legătura lor cu fibrilația atrială, o tulburare de ritm care crește riscul de accident vascular cerebral.

De ce apar extrasistolele?

La o inimă sănătoasă, extrasistolele apar adesea fără o cauză anume. Studiile au găsit totuși factori care cresc frecvența lor, printre care vârsta, tensiunea arterială mai mare, fumatul, sedentarismul și o boală de inimă existentă (Marcus, 2020).

Pacienții descriu frecvent și declanșatori din viața de zi cu zi, pe care merită să îi observi la tine. Cei mai des pomeniți sunt stresul și anxietatea, somnul puțin, alcoolul, cafeaua și băuturile energizante în cantitate mare, nicotina, unele decongestionante nazale și mesele copioase. Evitarea cafeinei, a nicotinei și a alcoolului poate reduce frecvența extrasistolelor (Medscape Reference, 2024). Declarația științifică a American Heart Association despre cafeină, publicată în 2026, arată că la băutorii obișnuiți de cafea, cafeaua cu cofeină a crescut frecvența extrasistolelor ventriculare într-un studiu randomizat, deși a scăzut riscul de fibrilație atrială (AHA, 2026). Reacția este însă individuală, iar un jurnal în care notezi când apar te ajută să îți recunoști propriii declanșatori.

Există și cauze medicale, pe care le căutăm activ la consultație. Un potasiu sau un magneziu scăzut în sânge (de exemplu, la cei care iau diuretice), o tiroidă hiperactivă și unele medicamente pot crește numărul de extrasistole. Cel mai important este să excludem o boală a mușchiului inimii, a valvelor sau a arterelor coronare, pentru că în prezența ei extrasistolele au altă semnificație decât la o inimă sănătoasă.

Câte extrasistole sunt normale pe zi?

Nu există un număr fix de extrasistole pe zi care să fie „normal” pentru toată lumea. Medicii judecă după încărcătura de extrasistole, adică procentul lor din toate bătăile inimii în 24 de ore. Ghidul ESC 2022 pentru aritmiile ventriculare consideră 10% pragul minim de la care extrasistolele ventriculare pot slăbi inima, cu risc mai mare peste 20% (ESC, 2022).

Ca să îți faci o idee, o inimă bate în jur de 100.000 de ori pe zi la un puls mediu de aproximativ 70 de bătăi pe minut. O încărcătură de 10% înseamnă, prin urmare, aproximativ 10.000 de extrasistole într-o zi. Valoarea aceasta marchează pragul de la care crește riscul și nu trebuie citită ca un număr „normal” de extrasistole. Pe internet și în răspunsurile automate circulă des o limită de „200 pe zi”, însă această valoare nu vine dintr-un ghid și nu spune nimic fără context.

Ghidul ESC 2022 arată că doar o minoritate a pacienților cu peste 1.000 de extrasistole ventriculare pe zi ajung să aibă funcția inimii scăzută după cinci ani de urmărire (ESC, 2022). Încărcătura mai are o particularitate, și anume că variază de la o zi la alta. Un studiu din 2026 pe 606 pacienți monitorizați 14 zile a găsit o diferență medie de 3,6 ori între ziua cu cele mai multe extrasistole și cea cu cele mai puține, iar 72 de ore de monitorizare au identificat 69% dintre pacienții care depășeau pragul de 10.000 pe zi (Amara și colab., 2026). De aceea, când rezultatul este aproape de prag, medicul poate repeta Holterul sau poate prelungi monitorizarea până la 7 zile, care măsoară mai precis încărcătura (Medscape Reference, 2024).

Sunt periculoase extrasistolele?

De cele mai multe ori nu sunt. La o inimă sănătoasă, cu o încărcătură mică de extrasistole, riscul este mic, iar ghidul ESC 2022 notează că nu există date care să arate un beneficiu al tratamentului la persoanele fără simptome și cu funcția inimii păstrată (ESC, 2022). Extrasistolele devin un motiv de atenție în trei situații bine definite.

Când sunt foarte multe. O încărcătură mare de extrasistole ventriculare poate duce, în timp, la scăderea forței de pompare a inimii, o formă numită cardiomiopatie indusă de extrasistole. Un articol de sinteză publicat în Journal of the American College of Cardiology în 2024 recomandă ca această cauză să fie luată în calcul de la o încărcătură de peste 10% (Shoureshi și colab., 2024). Vestea bună este că această formă de slăbire a inimii se reface adesea după ce extrasistolele sunt reduse (Latchamsetty și Bogun, 2019). Tocmai de aceea ghidul recomandă verificarea regulată a funcției inimii la cei cu încărcătură mare.

Când există o boală de inimă. După un infarct, în insuficiența cardiacă sau în cardiomiopatii, extrasistolele pot semnala un substrat electric instabil și se evaluează împreună cu boala de bază, nu separat.

Când sunt atriale și foarte frecvente. În Copenhagen Holter Study, 678 de persoane între 55 și 75 de ani au purtat un Holter de 48 de ore și au fost urmărite 15 ani. Cele cu activitate atrială excesivă (cel puțin 30 de extrasistole atriale pe oră sau salve de cel puțin 20) au reprezentat 15% din grup și au avut un risc de accident vascular cerebral de aproximativ două ori mai mare (Larsen și colab., 2015). Pentru ele, medicul urmărește atent apariția fibrilației atriale.

Ce investigații arată cauza extrasistolelor?

Evaluarea începe cu întrebările despre simptome, medicamente și istoricul familiei, apoi cu o electrocardiogramă (EKG) de repaus și o ecocardiografie. Ghidul ESC 2022 le numește primii pași, pentru că ele arată dacă inima are o problemă structurală (ESC, 2022).

Pasul următor este Holterul EKG, un aparat mic pe care îl porți acasă 24 de ore sau mai mult și care înregistrează fiecare bătaie. Din el reies încărcătura de extrasistole, dacă au aceeași formă sau forme diferite și dacă apar în salve. Analizele de sânge, în special electroliții și magneziul, completează tabloul (Medscape Reference, 2024). Când simptomele sunt dese, un Holter de 24-48 de ore este de obicei suficient, iar când apar rar, medicul poate recomanda o monitorizare mai lungă (Medscape, 2025).

Uneori sunt utile și alte investigații. Testul de efort caută semnele unei irigări insuficiente a inimii și aritmiile provocate de efort (Medscape Reference, 2024). Rezonanța magnetică a inimii se recomandă când EKG-ul și ecografia nu lămuresc situația sau când medicul suspectează o boală a mușchiului inimii.

La Cardio Clinic faci consultația, EKG-ul, ecocardiografia și montarea Holterului în aceeași locație, cu programare în 24-48 de ore. Programează o consultație de cardiologie dacă extrasistolele te deranjează sau nu au fost niciodată evaluate.

Cum se tratează extrasistolele?

Tratamentul depinde de trei lucruri, și anume cât te deranjează, câte sunt și cum funcționează inima ta. Dacă inima este sănătoasă, încărcătura este mică și simptomele sunt suportabile, de cele mai multe ori recomandăm doar explicații clare și schimbări de stil de viață (Marcus, 2020). În lipsa unei boli de inimă, extrasistolele care nu dau simptome nu au nevoie de tratament (Medscape Reference, 2024). Înțelegerea faptului că extrasistolele nu sunt periculoase reduce la mulți oameni și anxietatea, care la rândul ei le întreține.

Schimbările care merită încercate sunt somnul suficient, reducerea alcoolului și a stimulentelor, renunțarea la fumat, mișcarea regulată și gestionarea stresului.

Când simptomele sunt supărătoare sau încărcătura afectează inima, există tratament medical. Ghidul ESC 2022 notează că betablocantele și blocantele canalelor de calciu sunt medicamentele cele mai studiate și că ambele reduc extrasistolele (ESC, 2022). Antiaritmicele mai puternice se folosesc selectiv, pentru că au efecte adverse mai importante, iar alegerea lor revine medicului cardiolog.

A treia opțiune este ablația prin cateter, o procedură în care medicul electrofiziolog găsește punctul din inimă care produce extrasistolele și îl neutralizează. Pentru extrasistolele care pornesc din tractul de ejecție al ventriculului drept, cea mai frecventă localizare la o inimă sănătoasă, ghidul ESC 2022 o recomandă ca primă opțiune de tratament, iar la cardiomiopatia indusă de extrasistole este adesea soluția preferată (Latchamsetty și Bogun, 2019).

Poți scăpa de extrasistole?

Da, destul de des, iar de multe ori fără nicio intervenție. Ghidul ESC 2022 observă că încărcătura de extrasistole scade adesea spontan în timp, mai ales la copii (ESC, 2022). Asta explică și poveștile de tipul „am scăpat de extrasistole” pe care le găsești pe forumuri.

Alteori extrasistolele se răresc după ce este corectată o cauză, cum ar fi un potasiu scăzut sau o tiroidă hiperactivă. Când tratamentul medicamentos sau ablația sunt indicate, ele pot reduce mult numărul extrasistolelor, însă medicul discută cu tine și posibilitatea ca acestea să revină. De aceea, după tratament urmează de regulă un Holter de control și, la nevoie, o ecografie repetată.

Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?

Sună la 112 dacă bătăile neregulate apar împreună cu durere sau apăsare în piept, sufocare, leșin sau senzație că leșini, confuzie ori o inimă care bate foarte repede și nu se oprește. Aceste semne pot indica o aritmie serioasă sau un infarct și nu se evaluează acasă.

Mergi la cardiolog, fără urgență dar fără să amâni, dacă extrasistolele sunt dese sau apar zilnic, dacă au apărut pentru prima dată la o vârstă înaintată, situație pe care Medscape Reference o descrie ca semnal pentru o posibilă boală de inimă care evoluează, dacă apar sau se înmulțesc la efort, dacă obosești mai ușor decât înainte ori dacă în familie a existat o moarte subită la o vârstă tânără. Recomandăm evaluarea și atunci când extrasistolele sunt benigne, dar îți afectează somnul sau liniștea, pentru că un rezultat clar are valoare în sine.

Cum te ajutăm la Cardio Clinic

În cabinetele noastre, evaluarea extrasistolelor urmează pașii din ghidul european. Consultația cardiologică, EKG-ul și ecocardiografia se fac în aceeași vizită, iar Holterul EKG se montează în aceeași locație și se descarcă după 24 de ore. Dacă extrasistolele sunt frecvente sau complexe, echipa noastră include și consultații de electrofiziologie, unde se discută tratamentul și, când este cazul, ablația.

Pentru pacienții care vor o imagine completă a inimii, pachetul CardioCheck reunește consultația, EKG-ul și ecocardiografia. Programarea se face online sau la telefon, la 031 433 43 76, de obicei în 24-48 de ore.

Întrebări frecvente despre extrasistole

Este magneziul bun pentru extrasistole?

Dovezile sunt amestecate. Într-un studiu randomizat pe 59 de adulți, 400 mg de magneziu pe zi nu au redus extrasistolele atriale față de placebo (Lutsey și colab., 2018). Într-un studiu pe 42 de copii, încărcătura de extrasistole ventriculare a scăzut de la 10,3% la 6,6% (Uysal și colab., 2024). De aceea îți recomandăm să îți măsori întâi nivelul din sânge și să discuți cu medicul.

Cât se trăiește cu extrasistole?

La o inimă sănătoasă, extrasistolele cu încărcătură mică nu cer tratament, iar prognosticul depinde în primul rând de inima în care apar și de numărul lor. În plus, dovezile de până acum nu arată că suprimarea extrasistolelor prelungește viața, în nicio categorie de pacienți (Medscape Reference, 2024). O încărcătură mare sau o boală cardiacă asociată schimbă evaluarea, motiv pentru care ecografia și Holterul spun mai mult decât simptomele despre cum vei trăi cu ele.

Ce este un EKG cu extrasistole?

Este o electrocardiogramă pe care apar una sau mai multe bătăi premature. Forma lor arată dacă sunt atriale sau ventriculare. Un EKG de câteva secunde prinde însă doar o fereastră mică, așa că nu spune câte extrasistole ai pe zi. Pentru încărcătură este nevoie de un Holter EKG de 24 de ore sau mai lung.

Pot face sport dacă am extrasistole?

În cele mai multe cazuri, da, dacă inima este sănătoasă. Înainte de sport intens este prudent să ai un EKG și o ecografie normale. Palpitațiile care apar la efort sunt însă un motiv de evaluare cardiologică (Medscape, 2025), iar medicul poate recomanda un test de efort.

De ce simt extrasistolele mai des seara sau când stau culcat?

Seara, în liniște, îți percepi mai ușor bătăile inimii, iar poziția culcată pe partea stângă apropie inima de peretele toracelui. Senzația este de obicei mai supărătoare decât periculoasă.

Pot stresul și anxietatea să provoace extrasistole?

Da, stresul și anxietatea cresc adrenalina, care poate declanșa extrasistole, iar atenția îndreptată spre inimă le face mai ușor de simțit. Se creează astfel un cerc în care extrasistola produce teamă, iar teama întreține extrasistolele. O evaluare care arată o inimă sănătoasă este adesea primul pas pentru a ieși din acest cerc.

Surse

1. Zeppenfeld K și colab. 2022 ESC Guidelines for the management of patients with ventricular arrhythmias and the prevention of sudden cardiac death. Eur Heart J. 2022;43(40):3997-4126. PMID 36017572. DOI 10.1093/eurheartj/ehac262
2. Marcus GM și colab. Caffeine and Cardiovascular Disease: A Scientific Statement From the American Heart Association. Circulation. 2026;154(9):e345-e355. PMID 42473796. DOI 10.1161/CIR.0000000000001454
3. Amara RS și colab. PVC Variability and Impact on Meeting Expert Consensus Cutoffs of ≥10 000 PVCs/Day and ≥15% PVCs. J Cardiovasc Electrophysiol. 2026;37(8):1817-1827. PMID 42348761. DOI 10.1111/jce.70416
4. Marcus GM. Evaluation and Management of Premature Ventricular Complexes. Circulation. 2020;141(17):1404-1418. PMID 32339046. DOI 10.1161/CIRCULATIONAHA.119.042434
5. Shoureshi P și colab. Arrhythmia-Induced Cardiomyopathy: JACC State-of-the-Art Review. J Am Coll Cardiol. 2024;83(22):2214-2232. PMID 38811098. DOI 10.1016/j.jacc.2024.03.416
6. Larsen BS și colab. Excessive Atrial Ectopy and Short Atrial Runs Increase the Risk of Stroke Beyond Incident Atrial Fibrillation. J Am Coll Cardiol. 2015;66(3):232-241. PMID 26184616. DOI 10.1016/j.jacc.2015.05.018
7. Latchamsetty R, Bogun F. Premature Ventricular Complex-Induced Cardiomyopathy. JACC Clin Electrophysiol. 2019;5(5):537-550. PMID 31122375. DOI 10.1016/j.jacep.2019.03.013
8. Lutsey PL și colab. A Pilot Randomized Trial of Oral Magnesium Supplementation on Supraventricular Arrhythmias. Nutrients. 2018;10(7):884. PMID 29996476. DOI 10.3390/nu10070884
9. Uysal F și colab. Effect of Magnesium on Ventricular Extrasystoles in Children. Clin Pediatr. 2024;63(10):1436-1441. PMID 38243650. DOI 10.1177/00099228231223780
10. Medscape Reference. Dave J, Dizon JM (ed.). Premature Ventricular Complexes. Actualizat 2 septembrie 2024.
11. Medscape. Palpitations: A 12-Lead EKG Doesn’t Tell the Full Story. 7 iulie 2025.

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

{„@context”: „https://schema.org”, „@type”: „MedicalWebPage”, „name”: „Extrasistole: cauze, câte sunt normale și când sunt periculoase”, „url”: „https://www.cardioclinic.ro/extrasistole-cauze/”, „inLanguage”: „ro-RO”, „about”: {„@type”: „MedicalCondition”, „name”: „extrasistole”}, „publisher”: {„@type”: „MedicalClinic”, „name”: „Cardio Clinic”, „url”: „https://www.cardioclinic.ro/”}}{„@context”: „https://schema.org”, „@type”: „FAQPage”, „mainEntity”: [{„@type”: „Question”, „name”: „Este magneziul bun pentru extrasistole?”, „acceptedAnswer”: {„@type”: „Answer”, „text”: „Dovezile sunt amestecate. Într-un studiu randomizat pe 59 de adulți, 400 mg de magneziu pe zi nu au redus extrasistolele atriale față de placebo (Lutsey și colab., 2018). Într-un studiu pe 42 de copii, încărcătura de extrasistole ventriculare a scăzut de la 10,3% la 6,6% (Uysal și colab., 2024). De aceea îți recomandăm să îți măsori întâi nivelul din sânge și să discuți cu medicul.”}}, {„@type”: „Question”, „name”: „Cât se trăiește cu extrasistole?”, „acceptedAnswer”: {„@type”: „Answer”, „text”: „La o inimă sănătoasă, extrasistolele cu încărcătură mică nu cer tratament, iar prognosticul depinde în primul rând de inima în care apar și de numărul lor. În plus, dovezile de până acum nu arată că suprimarea extrasistolelor prelungește viața, în nicio categorie de pacienți (Medscape Reference, 2024). O încărcătură mare sau o boală cardiacă asociată schimbă evaluarea, motiv pentru care ecografia și Holterul spun mai mult decât simptomele despre cum vei trăi cu ele.”}}, {„@type”: „Question”, „name”: „Ce este un EKG cu extrasistole?”, „acceptedAnswer”: {„@type”: „Answer”, „text”: „Este o electrocardiogramă pe care apar una sau mai multe bătăi premature. Forma lor arată dacă sunt atriale sau ventriculare. Un EKG de câteva secunde prinde însă doar o fereastră mică, așa că nu spune câte extrasistole ai pe zi. Pentru încărcătură este nevoie de un Holter EKG de 24 de ore sau mai lung.”}}, {„@type”: „Question”, „name”: „Pot face sport dacă am extrasistole?”, „acceptedAnswer”: {„@type”: „Answer”, „text”: „În cele mai multe cazuri, da, dacă inima este sănătoasă. Înainte de sport intens este prudent să ai un EKG și o ecografie normale. Palpitațiile care apar la efort sunt însă un motiv de evaluare cardiologică (Medscape, 2025), iar medicul poate recomanda un test de efort.”}}, {„@type”: „Question”, „name”: „De ce simt extrasistolele mai des seara sau când stau culcat?”, „acceptedAnswer”: {„@type”: „Answer”, „text”: „Seara, în liniște, îți percepi mai ușor bătăile inimii, iar poziția culcată pe partea stângă apropie inima de peretele toracelui. Senzația este de obicei mai supărătoare decât periculoasă.”}}, {„@type”: „Question”, „name”: „Pot stresul și anxietatea să provoace extrasistole?”, „acceptedAnswer”: {„@type”: „Answer”, „text”: „Da, stresul și anxietatea cresc adrenalina, care poate declanșa extrasistole, iar atenția îndreptată spre inimă le face mai ușor de simțit. Se creează astfel un cerc în care extrasistola produce teamă, iar teama întreține extrasistolele. O evaluare care arată o inimă sănătoasă este adesea primul pas pentru a ieși din acest cerc.”}}]}