Pe scurt. Insuficiența mitrală este boala în care valva dintre atriul stâng și ventriculul stâng nu se mai închide etanș, așa că o parte din sânge se întoarce la fiecare bătaie a inimii. Formele ușoare se urmăresc, de regulă, prin ecocardiografie. Formele severe se discută pentru reparare, uneori chiar înainte de apariția simptomelor.
Poate ai primit un buletin de ecocardiografie pe care scrie „insuficiență mitrală gradul 1” sau „valvă mitrală îngroșată” și ți s-a spus doar că trebuie urmărită, ca să nu se agraveze. Unii dintre pacienții care ne sună pentru o programare descriu exact această situație, iar îngrijorarea este de înțeles, pentru că orice cuvânt legat de inimă sperie. Insuficiența mitrală are însă forme foarte diferite, de la o scurgere mică, fără consecințe, până la una care obosește inima în timp. Mai jos afli ce înseamnă gradul de pe buletin, cât de des repeți ecografia și după ce semne se decide o intervenție. Imaginea de ansamblu o găsești în ghidul bolilor de inimă, iar despre investigație, în articolul despre ecocardiografia inimii.
Ce este valva mitrală și ce înseamnă insuficiența mitrală?
Valva mitrală se află între atriul stâng, camera care primește sângele de la plămâni, și ventriculul stâng, camera care îl pompează în tot corpul. În insuficiența mitrală, valva nu se mai închide complet, iar la fiecare contracție o parte din sânge curge înapoi spre atriu și plămâni.
Pe buletine apare și ca regurgitare mitrală, care înseamnă același lucru. Valva are două foițe, legate de mușchii papilari prin cordaje (filamente subțiri care împiedică foițele să se întoarcă în atriu). Foițele sunt fixate pe un inel. Medscape Reference, în articolul despre forma cronică actualizat în iunie 2026, o descrie drept cea mai frecventă boală a valvelor inimii. Cum lucrează celelalte trei valve afli din articolul despre valvele inimii și bolile lor.
Forma cronică se instalează lent. Ventriculul și atriul se măresc treptat, ca să facă față și sângelui care se întoarce, iar pacientul poate să nu simtă nimic ani la rând.
Care este diferența dintre insuficiența mitrală primară și cea secundară?
În forma primară, defectul este chiar în valvă, adică în foițe, în cordaje sau în mușchii papilari. În forma secundară, valva arată aproape normal, dar nu se mai închide bine pentru că ventriculul sau atriul stâng s-au mărit ori nu funcționează bine.
Forma primară apare la 55% dintre pacienții cu insuficiență mitrală care ajung să aibă nevoie de tratament, arată ghidul ESC/EACTS din 2025 pentru managementul valvulopatiilor, aflat în vigoare în noiembrie 2026. În țările cu venituri mari, cauza cea mai des întâlnită este degenerarea valvei, cu țesut slăbit sau în exces care produce prolaps, iar în restul lumii domină boala reumatismală. Endocardita (infecția valvei), ruperea unui cordaj și ruperea unui mușchi papilar după un infarct pot produce o insuficiență mitrală acută.
Ghidul ESC/EACTS din 2025 arată că aproximativ 10% dintre pacienții cu insuficiență cardiacă cronică au o insuficiență mitrală secundară severă. Proporția urcă la 25% când forța de pompare a inimii este scăzută și coboară la 4% când forța de pompare este normală. Varianta ventriculară apare după infarct sau în cardiomiopatia dilatativă (inima mărită și slăbită), iar prognosticul ei este mai rezervat. Varianta atrială apare când inelul valvei se lărgește, la pacienții cu fibrilație atrială de lungă durată sau cu insuficiență cardiacă în care forța de pompare rămâne normală, iar ghidul din 2025 numește ca factori favorizanți vârsta de 65 de ani sau peste, sexul feminin și atriul stâng mărit.
Ce înseamnă gradul 1, 2 sau 3 de pe buletinul de ecografie?
Gradul arată doar cât sânge se întoarce prin valvă (ușor, moderat sau sever) și nu spune singur nimic despre simptome sau despre funcția pompei. Pe buletin poate apărea în cifre (gradul 1, 2, 3 sau 4) ori în cuvinte, iar ghidul ESC/EACTS din 2025 stabilește severitatea la ecocardiografie, combinând mai mulți parametri.
Insuficiența mitrală de gradul 1 înseamnă, de obicei, o scurgere mică, fără efect asupra inimii. Cardiologul stabilește dacă și când repeți ecografia.
Ghidul din 2025 arată că ecocardiografia este metoda preferată pentru a măsura insuficiența mitrală, a-i identifica cauza și a vedea cum afectează inima. Medicul urmărește aspectul valvei, jetul de sânge din Doppler color, aria orificiului prin care curge sângele înapoi și volumul care se întoarce la fiecare bătaie.
Ghidul ESC/EACTS 2025 menționează pacienți fără simptome care au insuficiență mitrală severă. Starea ventriculului se evaluează separat, după fracția de ejecție (procentul de sânge pompat la fiecare bătaie) și după dimensiunea ventriculului. Când simptomele nu se potrivesc cu gradul măsurat în repaus, ecocardiografia de efort poate lămuri situația.
Ce simptome dă insuficiența mitrală?
Insuficiența mitrală cronică dă adesea simptome abia târziu, iar Biblioteca Națională de Medicină a SUA (MedlinePlus, 2026) enumeră printre ele respirația grea la efort sau când stai întins, oboseala și palpitațiile. Forma cronică se instalează lent, iar inima se adaptează. Mulți pacienți află întâmplător că o au, la o ecografie făcută din alt motiv sau după ce medicul aude un suflu la stetoscop.
Palpitațiile pot ascunde fibrilația atrială, o aritmie în care atriul mărit bate haotic. Ghidul ESC/EACTS din 2025 o include printre semnele asociate cu un prognostic mai rezervat la pacienții cu insuficiență severă fără simptome. În fazele avansate, presiunea crește în plămâni și apoi în inima dreaptă, iar picioarele se pot umfla.
Cât de des repeți ecocardiografia dacă ai insuficiență mitrală?
Depinde de severitate și de cum arată ventriculul stâng. Pentru forma moderată fără simptome și cu ventricul normal, ghidul ESC/EACTS din 2025 indică un control clinic anual și ecocardiografie la unul sau doi ani. Pentru forma severă fără simptome și fără criterii de intervenție, indicația este un control clinic și o ecocardiografie de două ori pe an.
Pentru forma severă urmărită fără operație, ghidul din 2025 adaugă, la nevoie, BNP-ul, EKG-ul sau Holterul. Pentru forma ușoară, capitolul ghidului despre insuficiența mitrală nu dă un interval fix, așa că medicul cardiolog stabilește când faci următoarea ecografie, în funcție de cauză și de bolile asociate. La fiecare control, medicul compară dimensiunile inimii și fracția de ejecție cu cele de data trecută.
| Ce arată ecografia | Ce înseamnă | Ce urmează, de regulă |
|---|---|---|
| Formă ușoară | Se întoarce puțin sânge | Control la intervalul stabilit de cardiolog, fără tratament pentru valvă |
| Formă moderată (forma primară), fără simptome, ventricul normal | Inima se adaptează | Control anual, ecocardiografie la unul sau doi ani (ESC/EACTS 2025) |
| Formă severă, fără simptome și fără criterii de intervenție | Inima compensează | Control și ecocardiografie de două ori pe an (ESC/EACTS 2025) |
| Formă severă cu simptome sau cu semne de suprasolicitare | Inima începe să cedeze | Discuția despre reparare în echipa de valve |
| Formă acută, apărută brusc | Plămânii se umplu rapid cu lichid | Urgență, suni la 112 |
Dacă nu știi când trebuia repetat buletinul, o ecocardiografie de control îți arată care este situația acum.
Când se operează valva mitrală?
În forma primară severă, medicul discută intervenția când apar simptomele sau când ventriculul stâng dă semne de suprasolicitare, chiar dacă pacientul nu are simptome. Ghidul ESC/EACTS din 2025 numește repararea chirurgicală a valvei metoda preferată în forma primară severă, atunci când se poate obține un rezultat bun și durabil.
La pacientul fără simptome, ghidul ESC/EACTS din 2025 consideră bine stabilit beneficiul operației precoce când fracția de ejecție scade la 60% sau mai puțin ori când diametrul ventriculului stâng la finalul contracției ajunge la 40 mm sau mai mult. Atriul stâng mărit, fibrilația atrială, o presiune sistolică în artera pulmonară de peste 50 mmHg în repaus și o insuficiență tricuspidiană moderată sau severă se asociază cu un prognostic mai slab, arată același ghid din 2025. De aceea, pacienții cu risc operator mic ar trebui trimiși la evaluarea pentru operație, mai ales când reparația are șanse mari de reușită. Pragurile se individualizează, iar ghidul observă că femeile au un risc mai mare pe termen lung după reparare chiar la grade mai mici de dilatare a inimii.
Datele citate în ghidul ESC/EACTS din 2025 arată că, la pacienții bine selectați, riscul de deces asociat reparării este de 1,2%. Repararea se asociază și cu o supraviețuire mai bună decât înlocuirea valvei. Același ghid din 2025 arată că, în centrele cu experiență, 87,5% dintre pacienții operați pentru prolaps nu mai au insuficiență moderată sau severă după 20 de ani. Tipul de intervenție îl decide echipa de valve, ținând cont și de preferința pacientului.
Ce este repararea transcateter (TEER) și cui i se potrivește?
TEER (transcatheter edge-to-edge repair, adică repararea transcateter „margine la margine”) este o reparație a valvei prin cateter, fără deschiderea toracelui. Dispozitivul folosit în studiile de mai jos, MitraClip, este adus prin vasele de sânge și apropie marginile celor două foițe. În forma primară severă, ghidul ESC/EACTS din 2025 o recomandă pacienților inoperabili sau cu risc operator mare, după evaluarea echipei de valve.
Un registru american publicat în JAMA în 2023 a analizat 19.088 de pacienți cu formă degenerativă, cu vârsta mediană de 82 de ani. Reparația a reușit la 88,9% dintre ei, adică insuficiența rămasă a fost cel mult moderată, iar gradientul prin valvă a fost mic. Mortalitatea la 30 de zile a fost de 2,7%.
În forma secundară, tratamentul începe cu alt pas. Ghidul ESC/EACTS din 2025 recomandă mai întâi tratamentul complet al insuficienței cardiace, inclusiv resincronizarea cardiacă atunci când este indicată. Severitatea insuficienței mitrale se reevaluează după acest tratament, pentru că se poate schimba odată cu încărcarea inimii.
Studiul COAPT (NEJM, 2023, 614 pacienți) a urmărit timp de 5 ani pacienți cu insuficiență cardiacă și insuficiență mitrală secundară moderat-severă sau severă, care aveau simptome deși primeau tratamentul medicamentos maxim. Rata anuală a spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă a fost de 33,1% la cei care au făcut TEER și au primit tratament, față de 57,2% la cei care au primit doar tratamentul medicamentos maxim. Mortalitatea la 5 ani a fost de 57,3%, față de 67,2%. Studiul MITRA-FR nu a găsit această diferență, iar ghidul din 2025 o pune, printre altele, pe seama selecției diferite a pacienților.
Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?
Suni la 112 dacă apare brusc o lipsă de aer severă, mai ales dacă nu poți sta întins, sau dacă ai durere în piept, leșin ori transpirații reci. În forma acută de insuficiență mitrală, plămânii se umplu rapid cu lichid, iar tensiunea poate scădea până la șoc. Această formă poate fi provocată, de exemplu, de ruperea unui mușchi papilar după un infarct sau de o endocardită (infecția valvei). Ghidul ESC/EACTS din 2025 o tratează ca indicație de intervenție urgentă.
Programezi o consultație la cardiolog, fără urgență, în oricare dintre situațiile de mai jos.
- Ai pe buletin insuficiență mitrală și nu știi la ce interval revii.
- Respiri mai greu la același efort sau obosești mai repede decât acum câteva luni.
- Simți palpitații sau observi că pulsul este neregulat.
- Medicul de familie ți-a spus că a auzit un suflu la inimă.
- Ai insuficiență cardiacă, ai avut un infarct sau ai fibrilație atrială și nu ai făcut de mult o ecocardiografie.
Cum te ajutăm la Cardio Clinic
Cardio Clinic este o clinică privată de cardiologie din București. În aceeași locație găsești și servicii de neurologie, endocrinologie, diabet și nutriție. Cei peste 25 de medici cardiologi primari evaluează insuficiența mitrală prin consultație și ecocardiografie. Dacă medicul le consideră necesare, EKG-ul, Holterul EKG și testul de efort se fac tot acolo. Îți explicăm ce formă de insuficiență ai, ce grad are și cât de des revii la control. Mai multe despre bolile valvelor găsești pe pagina dedicată valvulopatiilor.
Când apar criteriile pentru o intervenție sau este nevoie de ecografie transesofagiană ori de rezonanță magnetică, te îndrumăm spre un centru de chirurgie cardiacă și cardiologie intervențională, unde decizia o ia echipa de valve. Ne găsești pe Bd. Barbu Văcărescu nr. 42A, etaj 2, sector 2. De regulă, poți obține o programare în 24-48 de ore, prin programarea online sau la 031 433 43 76, pentru o consultație de cardiologie.
Întrebări frecvente despre insuficiența mitrală
Insuficiența mitrală se vindecă?
Forma primară nu dispare cu medicamente, pentru că defectul este în structura valvei, iar ghidul ESC/EACTS din 2025 arată că tratamentul medicamentos are un rol limitat în această formă. Insuficiența mitrală secundară se poate reduce atunci când este tratată boala care a produs-o. După o reparare reușită, regurgitarea scade mult sau dispare.
Ce tratament se face la insuficiența mitrală de gradul 1?
De obicei, valva nu se tratează. O formă ușoară, fără mărirea inimii, se urmărește la intervalul stabilit de cardiolog, iar medicul urmărește cauza și bolile asociate, cum sunt fibrilația atrială, insuficiența cardiacă sau boala coronariană. Ghidul ESC/EACTS din 2025 nu găsește dovezi pentru medicamentele care scad preventiv efortul inimii în forma primară cronică fără afectarea ventriculului.
Cum este pulsul în insuficiența mitrală?
Pulsul singur nu arată gradul insuficienței mitrale. Ce merită urmărit este ritmul, pentru că un puls neregulat poate semnala fibrilația atrială, pe care ghidul ESC/EACTS din 2025 o asociază cu un prognostic mai rezervat în forma severă. Un puls neregulat sau foarte rapid merită o evaluare cu EKG sau Holter.
Există un regim alimentar pentru insuficiența mitrală?
Nu există un regim alimentar care să refacă valva. Alimentația contează pentru bolile care pot produce sau agrava forma secundară, cum sunt boala coronariană și insuficiența cardiacă, prin controlul tensiunii, al greutății și al colesterolului.
Insuficiența mitrală se poate agrava în timp?
Da, se poate agrava. Medscape Reference descrie forma cronică drept o boală care evoluează lent, în care inima se mărește ca să compenseze, până când mușchiul începe să slăbească și presiunea din plămâni crește. Ecocardiografiile periodice ajută medicul să discute intervenția înainte ca schimbările să devină ireversibile.
Prolapsul de valvă mitrală este periculos?
Prolapsul este una dintre cauzele formei primare, iar importanța lui depinde mai ales de cât sânge lasă valva să se întoarcă. Ghidul ESC/EACTS din 2025 descrie însă un subgrup mic de pacienți cu aritmii ventriculare, asociate cu disjuncția inelului mitral, chiar și atunci când regurgitarea nu este severă. De aceea, medicul ar trebui să evalueze cu EKG și Holter palpitațiile sau leșinul unei persoane cu prolaps.
Surse
- Praz F, Borger MA, et al. 2025 ESC/EACTS Guidelines for the management of valvular heart disease. Eur Heart J. 2025;46(44):4635-4736, în vigoare în noiembrie 2026. PMID 40878295. DOI 10.1093/eurheartj/ehaf194
- Stone GW, Abraham WT, et al. Five-Year Follow-up after Transcatheter Repair of Secondary Mitral Regurgitation. N Engl J Med. 2023;388(22):2037-2048. PMID 36876756. DOI 10.1056/NEJMoa2300213
- Makkar RR, Chikwe J, et al. Transcatheter Mitral Valve Repair for Degenerative Mitral Regurgitation. JAMA. 2023;329(20):1778-1788. PMID 37219553. DOI 10.1001/jama.2023.7089
- Medscape Reference, Chronic Mitral Regurgitation, actualizat pe 5 iunie 2026 (referință).
- Medscape Reference, Acute Mitral Regurgitation, actualizat pe 26 mai 2026 (referință).
- MedlinePlus (U.S. National Library of Medicine), Mitral valve regurgitation, revizuit pe 27 ianuarie 2026 (referință). medlineplus.gov
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.
