Bolile aparatului cardiovascular reprezintă principala cauză de mortalitate în România. Dintre acestea, boala coronariană cronică, cunoscută medical drept boala cardiacă ischemică, ucide cel mai mult.

Ce este infarctul miocardic?

Forma supremă a sindromului coronarian cronic este infarctul miocardic și este o urgență cardiovasulară majoră. Infarctul miocardic este necroza (moartea) unei părți din miocard care nu primește suficient oxigen pentru că fluxul de sânge către muschiul inimii este întrerupt.

Vasele de sânge care hrănesc inima sunt arterele coronare, ele se desprind din aortă, principala arteră din corp, și se ramifică pe suprafața inimii. Circulația sângelui prin arterele coronare se poate întrerupe când una sau mai multe ramuri se blochează printr-o placă de aterom formată din colesterol și alte substanțe. La ruperea plăcii se formează rapid un cheag de sânge care astupă vasul și conduce la apariția infarctului miocardic. Dacă acest obstacol în calea fluxului sanguin se menține mai multe minute, încep să apară modificări ischemice la nivelul celulelor din miocard, modificări ireversibile după doar 30 de minute. Moartea țesuturilor hrănite de vasul blocat determină acea porțiune de perete cardiac să nu mai poată „lucra” la fel, se poate transforma în țesut cicatricial sau se poate rupe, ceea ce duce rapid la decesul pacientului.

La momentul constituirii infarctului pot apărea și tulburări grave de ritm cardiac, activitatea electrică a inimii fiind sever perturbată în porțiunile afectate. În situația în care apar astfel de aritmii maligne, care conduc la instalarea stopului cardiac, doar intervenția foarte rapidă poate salva pacientul.

Și în situația în care nu apar tulburări de ritm cardiac, ischemia poate avea consecințe foarte severe asupra inimii și este foarte important ca un astfel de eveniment să fie recunosct ca urgență și pacientul să ajungă cât mai repede la spital pentru a putea beneficia în timp util de ajutor medical specific.

Din acest motiv este crucial ca infarctu miocardic să fie identificat atât de către pacient, cât și de cei din jur, pentru a putea cere ajutor fără a pierde timp prețios.

Cum știu dacă am un infarct miocardic?

Semnul cel mai important în ischemia miocardiacă este durerea (angina pectorală). Tipic se descrie ca durere în mijlocul pieptului, pe o suprafață mai întinsă, apărând în special în timpul unui efort fizic, ca o „gheară”, presiune severă, arsură etc și durează mai bine de 20 de minute. Poate să se mențină în piept sau să iradieze spre gât, mandibulă, umeri și brațe. Se mai descriu și alte localizări precum: în spate, în epigastru, în partea stângă a toracelui. Se poate asocia cu dificultăți în respirație, senzație de leșin, greață și vărsături sau transpirati abundente.

Ce fac dacă am un infarct?

Dacă pacientul suspectează că are un infarct, trebuie să oprească orice efort, să comunice ce simte celor din jur și trebuie alertat sistemul de urgență, apelând numărul unic pentru urgențe – 112. Se vor comunica locul de unde se face solicitarea, datele solicitate despre pacient, se pot primi instrucțiuni de la dispecerul de serviciu. Ambulanța va transporta pacientul către spital. Dacă pacientul este singur, nu va închide telefonul până la sosirea ajutorului.

Tratamentul infarctului miocardic este centrat pe revascularizare, adică refacerea cât mai rapidă a fluxului sanguin în artera coronară blocată, în același timp cu stabilizarea parametrilor vitali ai pacientului și prevenirea sau tratarea posibilelor complicații. Principiul de bază al tratamentului este „time is muscle” – timpul înseamnă muschi (miocard), adică o intervenție cât mai rapidă pentru a recupera cât mai mult din țesutul miocard afectat.

Se va efectua cât mai rapid coronarografia, adică vizualizarea arterelor coronare printr-o procedură invazivă:

1. se pătrunde printr-o arteră mare din periferie (artera radială sau femurală) cu catetere (tuburi foarte fine);
2. se injectează substanța de contrast care permite vizualizarea anatomiei arterelor coronare pe un ecran fluoroscopic, evidențiind sediul blocajului;
3. se efectuează dilatarea vasului (angioplastie);
4. se realizează implantarea unui stent (un dispozitiv cu o armătură fină care să mențină deschis vasul de sânge).

 

După intervenție se va institui tratamentul medicamentos cu scopul de a menține deschis stentul, de a preveni tulburările de ritm periculoase și de a ajuta la refacerea miocardului afectat și de a preveni depuneri ulterioare de plăci pe coroane.

Să ne vedem sănătoși!

Pentru mai multe detalii despre CardioCheck și prețuri click aici.

Programați-vă acum pentru o Analiză completă a inimii: Programare online! 

Dna. Dr. Andreea Mitescu este medic primar de medicină de urgență și medic specialist cardiolog
cu peste 20 ani de experiență în secția UPU – SMURD a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca.

 

 

No Fields Found.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

Ecografia este una din cele mai ieftine și disponibile investigații din orice unitate medicală. Este atrăgătoare atât pentru pacienți (pentru că nu
Citeste continuarea
În sens general, miocardita reprezintă o inflamație a miocardului (mușchiului inimii) apărută ca rezultat al răspunsului imun la o infecție sau altor
Citeste continuarea
  Covid-19 este o infecție multisistemică, cu variate forme clinice, implicând afectarea pulmonară, a cordului, ficatului, mucoasei digestive,
Citeste continuarea
  Bolile aparatului cardiovascular reprezintă principala cauză de mortalitate în România. Dintre acestea, boala coronariană cronică, cunoscută
Citeste continuarea