Covid-19 este o infecție multisistemică, cu variate forme clinice, implicând afectarea pulmonară, a cordului, ficatului, mucoasei digestive, rinichilor, vaselor de sânge (endoteliul vascular), dar și a celulelor albe sangvine. Infecția poate declanșa o eliberare masivă de mediatori ai inflamației, cunoscută drept furtuna de citokine, cu impact multiorganic.

Cele mai frecvente leziuni cardiace
Leziunile cardiovasulare în faza acută a bolii includ infarctul miocardic acut, miocardita, cardiomiopatia de stres, pericardita, aritmiile, macro- și microtrombozele vasculare (atât arteriale, cât și venoase). În acut leziunea cardiacă cel mai frecvent întâlnită este infarctul miocardic de tip 2 (datorat dezechilibrului dintre necesarul crescut de oxigen în sindromul inflamator sistemic și cantitatea insuficientă de oxigen din sânge cunoscută sub denumirea de hipoxemie). Sindroamele coronariene acute și miocarditele sunt ceva mai rare. La pacienții spitalizați cu Covid-19 se întâlnesc și evenimente trombotice ca embolia pulmonară, tromboza venoasă profundă și accidentele vasculare, iar dilatarea ventriculului drept (VD) poate fi o consecință a bolii pulmonare acute.

După boala acută consecințele pe termen lung pot include complicații pulmonare, cardiovasculare, neurologice sau probleme de sănătate mintală, precum și simptome, uneori debilitante, încă insuficient înțelese ce alcătuiesc tabloul de „long-Covid”. Sindromul post Covid-19 se definește ca o combinație de simptome nespecifice, cele mai frecvente fiind oboseala, dispaneea, tusea și durerea/disconfortul toracic. Mai rar întâlnite sunt anosmia (lipsa mirosului), durerile articulare, durerile de cap, rinita, amețelile și vertijul, mialgiile, insomnia, alopecia (căderea părului), transpirațiile și diareea. De asemenea pot să aparăși tulburări psihologice și cognitive. Persistența acestor simptome este de peste 3-4 săptămâni. Tulburările sunt variate și pot să fluctueze sau să se modifice în timp, afectând mai multe sisteme ale organismului.

Manifestările cardiovasculare cel mai frecvent întâlnite

Manifestările cardiovasculare cel mai frecvent întâlnite în sindromul post Covid-19 sunt durerea toracică, palpitațiile, dispaneea și o creștere a frecvenței cardiace. Apariția lor se întâlnește atât la pacienții ce au fost spitalizați, cât și la cei care nu au fost internați. Nu s-a putut evidenția o relație clară între apariția simptomelor cardiovasculare și o patologie cardiovasculară preexistentă. Studiile asupra afectării cardiovasculare după Covid-19 sugerează că pacienții cu forme severe de boală au risc mai amre de complicații cardiovasculare față de pacienții cu forme mai blânde de boală.

Durerea toracică/disconfortul toracic se întâlnește frecvent la pacienții care se recuperează după Covid-19 acut. Pacienții care au avut leziuni cardiace în boala acută au prezentat nivele crescute ale hs-cTni și NT-proBNP, CRP, feritină și D-dimeri. Miocardita și pericardita legate de Covid-19 ar trebui luate în considerare la pacienții cu durere toracică de novo, alături de palpitații sau intoleranță la efort, chiar în absența febrei sau a simptomelor respiratorii. Examenul clinic amănunțit va fi completat de electrocardiogramă de repaus, fiind foarte utilă compararea cu trasee mai vechi. Ecocardiografia transtoracica va sumariza dimensiunile, cinetica (documentând prezența anomaliilor de contracție difuze sau segmentare) ventriculului stâng, funcția sistolică (fracția de ejecție a ventriculului stâng – funcția de pompă a inimii) și funcția diastolică a ventriculului stâng (VS), dimensiunile și parametri funcționali ai ventriculului drept, inclusiv patternul fluxului pulmonar (forma anvelopei și TAP), anomalii de contracție și funcția sistolică a VD; dimensiunile atriilor, morfologia și funcția valvelor. Evaluarea prin rezonanță magnetică (IRM) a cordului este rezervată cazurilor în care testele anterioare ridică suspiciunea de leziune miocardică. Miocardita a fost evidențiată la studiile imagistice, dar relativ rar și fără a se putea stabili ferm dacă prezența edemului miocardic la IRM cardiac se asociază cu consecințele clinice în absența altor elemente de tipul disfuncției diastolice, creșterii biomarkerilor cardiaci sau anomaliilor ECG. De asemenea, captarea tardivă de gadoliniu nu apare clar asociată cu evenimente cardiovasculare majore la pacienții post Covid. Testul de efort poate fi efectuat daca se exclude miocardita acută.

Dispaneea post-Covid-19 este multifactorială, examenul clinic va căuta evidențierea semnalelor de insuficiență cardiacă, iar prin explorările imagistice directe (radiografie pulmonară, examen CT) se va putea confirma prezența leziunilor pulmonare asociate Covid-19. In plus, ecocardiografia poate oferi elemente despre afectarea cordului consecutiv patologiei pulmonare (evidențierea disfuncției de ventricul drept și a semnelor sugestive de hipertensiune pulomnară). O valoare normală a NT pro BNP exclude insuficiența cardiacă drept cauză a dispaneei.

Palpitațiile sunt simptome ale tulburărilor de ritm cardiac. În faza acută în Covid-19 se pot întâlni atât ritmuri lente (bradiaritmii), inclusiv tulburări de conducere ale impulsului electric în inimă ca blocurile atrioventriculare de grad înalt, cât și ritmuri rapide (tahiaritmii), inclusiv aritmii maligne ca tahicardia ventriculară și fibrilația ventriculară. Cel mai frecvent este raportată fibrilația atrială. Cauza aritmiilor este variată: inflamația sistemică, agravarea unei boli cardiovasculare preexistente, miocardita, disfuncția autonomă, alungirea intervalului QT pe ECG (indusă medicamentos), tulburări electrolitice. Evaluarea și tratamentul aritmiilor post Covid-19 se aliniază în general ghidurilor internaționale pentru tulburări de ritm cardiac, cu adaptare la particularitățile acestei boli, de exemplu evitarea beta-blocantelor în controlul fibrilației artiale la pacienții cu bronhospasm în contextul afectării pulmonare sau precauții în utilizarea amiodaronei la pacienții cu fibroză pulmonară post Covid-19. Electrocardiograma de repaus și înregistrarea ECG pe 24h (Holter) sunt instrumentele principale pentru identificarea aritmiilor.

O entitate disritmică particulară este reprezentată de sindromul tahicardic post Covid-19 în cadrul căruia întâlnim tahicardia sinusală inadecvată și tahicardia posturală ortostatică. Tahicardia sinusală inadecvată este definită de frecvența cardiacă medie de peste 90 bpm pe înregistrarea de 24h sau frecvența cardiacă de repaus de peste 100 bpm. Tahicardia posturală ortostatică se caracterizează prin accelerarea frecvenței cardiace în modificarea posturii, ducând la intoleranță la ortostatism. Sindromul tahicardic post-covid se datorează unor anomalii ale sistemului nervos autonom (vegetativ) declanșate după infecția virală. Înregistrarea ECG pe 24 h poate decela patternuri specifice acestor aritmii. Pentru diagnosticarea tahicardiei posturale ortostatice se poate recomanda testul cu masa înclinată.

Cum se realizează evaluarea cardiologică după infecția cu SARS-COV-2?

Evaluarea pacienților cu simptome cardiovasculare post Covid-19 va începe cu o consultație pentru a obține date despre factorii de risc cardiovasculari, istoricul medical, inclusiv detalii despre infecția cu SARS COV 2, examen clinic amănunțit. Electrocardiograma de rapaus este prima explorare paraclinică efectuată. În funcție de particularitățile cazului, medicul cardiolog va stabili ordinea investigațiilor ulterioare:

1. ecocardiografie transtoracică;
2. inregistrare Holter ECG/24h;
3. test de efort;
4. analize de laborator și eventual referire pentru investigații imagistice avansate (ca rezonanță magnetică).

Să ne vedem sănătoși!

Pentru mai multe detalii despre Evaluarea cardiologică post-Covid click aici.

Programați-vă acum pentru o Evaluare completă a inimii: Programare online! 

Dna. Dr. Andreea Mitescu este medic primar de medicină de urgență și medic specialist cardiolog
cu peste 20 ani de experiență în secția UPU – SMURD a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca.

No Fields Found.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

  Nu demult, am avut un pacient în clinică ce suferise un infarct miocardic, căruia, din fericire, i-a supraviețuit (o să îl numim pe acest pacient
Citeste continuarea
  De multe ori auzim că a facut cineva infarct, cu consecințe severe, “om sănătos, zdrăvan, încă tânăr”, subînțelegându-se că apariția
Citeste continuarea
Ecografia este una din cele mai ieftine și disponibile investigații din orice unitate medicală. Este atrăgătoare atât pentru pacienți (pentru că nu
Citeste continuarea
În sens general, miocardita reprezintă o inflamație a miocardului (mușchiului inimii) apărută ca rezultat al răspunsului imun la o infecție sau altor
Citeste continuarea