Pe scurt. Inima este un organ muscular, cam de mărimea unui pumn, care pompează sângele în tot corpul și cântărește la un adult între 250 și 350 de grame. Anatomia inimii cuprinde patru camere (două atrii și doi ventriculi), patru valve, arterele coronare, care hrănesc mușchiul inimii, și sistemul electric, care dă ritmul. Fiecare parte are bolile ei și o investigație care o vede.
Poate ai primit buletinul unei ecografii a inimii și ai găsit pe el formulări ca „ventricul stâng nedilatat”, „fracție de ejecție păstrată” sau „insuficiență mitrală ușoară”. Sau medicul ți-a spus după EKG că ai un „bloc de ramură dreaptă”, iar tu ai plecat acasă cu mai multe întrebări decât aveai. Noi, la Cardio Clinic, clinică privată de cardiologie din București, am scris articolul acesta ca să îți explicăm fiecare parte a inimii, ce boli o pot afecta și ce investigație o poate vedea. Imaginea de ansamblu asupra bolilor o găsești în ghidul bolilor de inimă.
Unde se află inima și cât de mare este?
Inima se află în mijlocul pieptului, în spatele sternului și între cei doi plămâni. Vârful ei se sprijină pe diafragm, mușchiul care desparte pieptul de abdomen. Cam două treimi din masa inimii se află la stânga liniei de mijloc a corpului. La un adult, inima cântărește între 250 și 350 de grame, potrivit Medscape (Cardiovascular System Anatomy, 2025), și are cam mărimea pumnului, potrivit Cleveland Clinic (2024).
Peretele inimii are trei straturi. Endocardul este căptușeala netedă din interior, miocardul este mușchiul care pompează, iar epicardul acoperă inima pe dinafară. Inima este învelită într-un sac cu două foițe, numit pericard, între care se află puțin lichid. Pe buletinul de ecografie, „pericard liber” înseamnă că între foițele pericardului nu s-a strâns lichid în plus.
Care sunt camerele inimii și ce face fiecare?
Inima are patru camere. Cele două atrii, aflate sus, primesc sângele, iar cei doi ventriculi, aflați jos, îl pompează mai departe. Jumătatea dreaptă trimite sângele sărac în oxigen spre plămâni, iar jumătatea stângă trimite sângele bogat în oxigen în tot corpul. Între cele două jumătăți se află un perete muscular numit sept.
Atriul drept primește sângele care se întoarce din corp prin vena cavă superioară și vena cavă inferioară. În peretele lui se află nodul sinusal, generatorul natural al ritmului.
Ventriculul drept împinge sângele spre plămâni, prin artera pulmonară. Plămânii lucrează la presiune mică, așa că peretele acestui ventricul este subțire. Atunci când presiunea din plămâni rămâne mult timp crescută, de exemplu în hipertensiunea pulmonară, ventriculul drept se îngroașă și poate ajunge să cedeze (Medscape, Heart Anatomy, 2024).
Atriul stâng primește sângele oxigenat din plămâni, prin cele patru vene pulmonare. Are o mică prelungire în formă de deget, numită urechiușa stângă. În fibrilația atrială, o aritmie în care atriile se contractă neregulat, ca un tremur (Cleveland Clinic, 2022), cheagurile se pot forma în inimă. Medscape notează că, în fibrilația atrială fără boală valvulară, peste 90% dintre cheagurile găsite în inimă se formează în această urechiușă. Așa se leagă unele aritmii, ca fibrilația atrială, de accidentul vascular cerebral, pentru că un cheag format în urechiușa stângă poate ajunge la creier.
Ventriculul stâng este pompa principală. El trimite sângele în aortă, spre tot corpul, iar peretele lui este de aproximativ trei ori mai gros decât al ventriculului drept, după Medscape. Atunci când pompează ani la rând împotriva unei presiuni mari, din cauza hipertensiunii arteriale sau a unei valve aortice îngustate, peretele se îngroașă, iar pe buletin apare „hipertrofie ventriculară stângă”.
Septul dintre ventriculi are, de obicei, o grosime de aproximativ 9 milimetri la femei și 10 milimetri la bărbați (Medscape, Heart Anatomy). Pe ecografie, septul interventricular apare notat „SIV”.
Care sunt valvele inimii și cum funcționează?
Inima are patru valve, care se deschid pentru ca sângele să treacă înainte și se închid pentru ca el să nu se întoarcă. Între atrii și ventriculi stau valva tricuspidă, în dreapta, și valva mitrală, în stânga. La ieșirea din ventriculi stau valva pulmonară și valva aortică. Zgomotele pe care medicul le aude cu stetoscopul vin din închiderea lor.
Valva mitrală are două foițe prinse de corzi subțiri numite cordaje. Acestea pornesc din doi mușchi mici ai ventriculului stâng, numiți mușchi papilari, și țin foițele pe loc atunci când ventriculul se strânge. Valva tricuspidă are trei foițe, iar valvele aortică și pulmonară au câte trei cuspe în formă de cupă (Medscape, Heart Anatomy).
O valvă se poate îmbolnăvi în două feluri. Se poate îngusta, situație numită stenoză, iar inima trebuie să împingă mai tare. Sau poate să nu se mai închidă bine, situație numită insuficiență sau regurgitare, iar o parte din sânge se întoarce. Ghidul ESC/EACTS din 2025 pentru valvulopatii, în vigoare în octombrie 2026, arată că stenoza aortică ocupă primul loc printre leziunile valvulare primare trimise la intervenție în Europa și America de Nord. Același ghid separă insuficiența mitrală primară, care vine dintr-o problemă a valvei însăși, de cea secundară, care apare pentru că ventriculul stâng sau atriul stâng s-a mărit.
Unii oameni se nasc cu o valvă aortică bicuspidă, adică o valvă aortică cu două cuspe în loc de trei. Ghidul ESC din 2024 pentru bolile arteriale periferice și ale aortei o descrie drept cea mai frecventă malformație congenitală a inimii, prezentă la 0,5% până la 2% dintre copiii născuți vii. Ghidul de valvulopatii din 2025 adaugă că aceste valve se degradează mai devreme și se asociază des cu dilatarea aortei, una dintre bolile aortei.
Cum circulă sângele prin inimă?
Sângele trece prin inimă pe două circuite. Circulația mică duce sângele din ventriculul drept spre plămâni, iar circulația mare îl duce din ventriculul stâng în tot corpul. La un adult, cei aproximativ 5 litri de sânge trec prin inimă cam o dată pe minut, potrivit Medscape (2025).
Sângele sărac în oxigen intră în atriul drept și trece prin valva tricuspidă în ventriculul drept. De acolo pleacă prin valva pulmonară spre plămâni. După ce se oxigenează, se întoarce prin venele pulmonare în atriul stâng, trece prin valva mitrală în ventriculul stâng și iese prin valva aortică în aortă (NHLBI, 2025).
Fiecare bătaie are două faze. În sistolă, ventriculii se strâng și împing sângele, iar în diastolă se relaxează și se umplu din nou. La aproximativ 72 de bătăi pe minut, un ciclu complet durează în jur de 0,8 secunde (Medscape, 2025). Pe buletin, „disfuncție diastolică” înseamnă că ventriculul stâng se relaxează și se umple mai greu decât ar trebui.
Ce sunt arterele coronare și de ce contează?
Arterele coronare sunt vasele care hrănesc mușchiul inimii. Pleacă din aortă, imediat deasupra valvei aortice, și înconjoară inima ca o coroană. Sunt două, coronara stângă și coronara dreaptă. Potrivit NHLBI, îngustarea sau blocarea lor poate produce angină pectorală sau infarct. Mușchiul inimii primește sânge prin aceste artere mai ales în diastolă, adică atunci când se relaxează (Medscape, Cardiovascular System Anatomy, 2025).
Coronara stângă se împarte în artera descendentă anterioară, care coboară pe partea din față a inimii, între ventriculi, și artera circumflexă, care merge spre spate și hrănește o parte din ventriculul stâng. Coronara dreaptă hrănește atriul drept și părți din ambii ventriculi, iar din ea pleacă, de obicei, artera descendentă posterioară, care hrănește partea de jos a celor doi ventriculi (NHLBI, 2025).
Medicii numesc „dominanță” coronara din care pleacă artera descendentă posterioară. O meta-analiză publicată în 2026, bazată pe 39 de studii și 78.591 de pacienți, a găsit dominanță dreaptă la 82% dintre ei, dominanță stângă la 10,4% și o circulație echilibrată la 6,4% (Triantafyllou și colaboratorii, 2026). Dominanța arată cum sunt împărțite arterele la fiecare persoană. Medicul o notează la coronarografie, când filmează arterele cu substanță de contrast printr-un cateter, sau la angiografia CT, o tomografie cu substanță de contrast.
Cum funcționează sistemul electric al inimii?
Fiecare bătaie pornește de la un impuls electric produs în nodul sinusal, un grup mic de celule din peretele atriului drept. Impulsul străbate atriile și le face să se contracte, apoi ajunge în nodul atrioventricular, unde face o scurtă pauză. De acolo coboară prin fasciculul His și prin cele două ramuri, dreaptă și stângă, până la fibrele Purkinje din pereții ventriculilor. Apoi se contractă și ventriculii.
Celulele nodului sinusal pot genera singure impulsuri, iar sistemul nervos și hormonii doar le grăbesc sau le încetinesc ritmul (Medscape, 2025).
Pe electrocardiogramă (EKG), „ritm sinusal” înseamnă că bătăile pornesc de unde trebuie, din nodul sinusal. „Bloc atrioventricular de gradul I” înseamnă că impulsul trece prin nodul atrioventricular mai încet decât de obicei, iar ghidul ESC din 2021 pentru stimularea cardiacă, în vigoare în octombrie 2026, notează că acest bloc nu dă, de obicei, simptome. „Bloc de ramură” înseamnă că impulsul coboară mai greu pe una dintre cele două ramuri. Ce înseamnă pentru tine depinde de ramura atinsă și de restul inimii.
Cum arată anatomia inimii pe buletinul de ecografie și de EKG?
Pe buletinul de ecografie, fiecare rând descrie o parte a inimii, adică o cameră, un perete sau o valvă, și o compară cu valorile de referință. Pe buletinul de EKG, rândurile descriu sistemul electric. Ecocardiografia, adică ecografia inimii, arată camerele, pereții și valvele, precum și felul în care se mișcă la fiecare bătaie, iar ghidul ESC/EACTS din 2025 pentru valvulopatii o folosește ca investigație de primă linie, de exemplu în cazul insuficienței aortice.
„Dilatat” înseamnă că o cameră este mai mare decât valorile de referință, iar „nedilatat” înseamnă că dimensiunea ei se încadrează în aceste valori. Valorile de referință pentru camere sunt cele din recomandările ASE/EACVI din 2015, publicate de societățile americană și europeană de imagistică cardiacă, iar studiul WASE arată că valorile normale diferă în funcție de vârstă, sex și origine etnică.
La valve, medicul notează și gradul problemei, de la ușoară la moderată și severă. Gradul se stabilește din mai mulți parametri măsurați la ecografie. Pentru valva tricuspidă, ghidul ESC/EACTS din 2025 scrie că o insuficiență minimă sau ușoară este, în majoritatea cazurilor, benignă și numește „semnificativă” insuficiența de grad moderat sau mai mare. Ce înseamnă gradul notat pe buletinul tău, la orice valvă, îți spune cardiologul.
Fracția de ejecție (FE) arată ce procent din sângele aflat în ventriculul stâng este împins afară la fiecare bătaie. „Fracție de ejecție păstrată” înseamnă, de regulă, o valoare de 50% sau peste, adică ventriculul stâng pompează normal. Ghidul ESC din 2026 pentru insuficiența cardiacă, în vigoare în octombrie 2026, consideră că ventriculul stâng pompează mai slab decât ar trebui atunci când fracția de ejecție este sub 50%, la bărbați și la femei, indiferent de vârstă, dacă nu există altă explicație. Același ghid a renunțat la categoria intermediară, iar insuficiența cardiacă se împarte acum în forma cu fracție de ejecție redusă (sub 50%) și forma cu fracție de ejecție păstrată (50% sau peste), explicate pe larg în articolul dedicat.
În studiul WASE, care a inclus 1.589 de adulți sănătoși din 15 țări, fracția de ejecție a fost în medie de 60% la bărbați și de 62% la femei (Addetia și colaboratorii, 2022). Aceste valori au fost măsurate prin ecografie 3D, în timp ce, după aceiași autori, evaluarea obișnuită se face prin ecografie 2D. O medie nu este un prag, așa că o valoare ca 55% pe buletin nu înseamnă automat „sub normal”. Pragul de lucru rămâne cel din ghid, de 50%, iar cardiologul citește cifra împreună cu restul buletinului și cu simptomele tale.
| Partea inimii | Ce face | Ce o poate afecta | Ce investigație o vede |
|---|---|---|---|
| Atriile | Primesc sângele și îl trec în ventriculi | Fibrilația atrială, atriul stâng mărit | EKG, Holter EKG, ecocardiografie |
| Ventriculul stâng | Pompează sângele în tot corpul | Hipertrofia, insuficiența cardiacă | Ecocardiografie (fracția de ejecție) |
| Ventriculul drept | Pompează sângele spre plămâni | Hipertensiunea pulmonară | Ecocardiografie |
| Valvele | Țin sângele pe un singur sens | Stenoza, insuficiența (regurgitarea) | Ecocardiografie |
| Arterele coronare | Hrănesc mușchiul inimii | Angina pectorală, infarctul | Coronarografie, angiografie CT |
| Sistemul electric | Dă ritmul bătăilor | Blocurile, aritmiile | EKG, Holter EKG |
| Pericardul | Învelește inima | Pericardita, lichidul în pericard | Ecocardiografie |
Dacă ai un buletin pe care nu îl înțelegi, îl poți aduce la consultație. La Cardio Clinic, ecocardiografia și EKG-ul se fac în aceeași locație cu consultația, iar medicul îți poate explica rezultatul în aceeași vizită.
Când merită un control cardiologic?
Un control la cardiolog are sens atunci când apar simptome noi, precum oboseală neobișnuită la efort, lipsă de aer, palpitații sau glezne umflate. Îl programezi și dacă medicul de familie aude un suflu la inimă. Potrivit Medscape, suflurile vin de obicei de la valve. Un control te ajută și dacă ai tensiune mare, colesterol crescut sau boli de inimă în familie. Dacă ai durere în piept, te sufoci brusc sau leșini, suni imediat la 112.
Cum te ajutăm la Cardio Clinic
Cardio Clinic este o clinică privată de cardiologie din București, cu peste 25 de medici cardiologi primari. Consultațiile și investigațiile, printre care ecocardiografia, EKG-ul, Holterul EKG, Holterul de tensiune și testul de efort, au loc în aceeași locație, pe Bd. Barbu Văcărescu nr. 42A, etaj 2, sector 2. Buletinele mai vechi le poți aduce la consultație, ca medicul să le compare cu investigațiile noi. De obicei, te poți programa în 24 până la 48 de ore, telefonic, la 031 433 43 76, sau online, pe pagina de programare.
Întrebări frecvente despre anatomia inimii
Câte camere are inima și cum se numesc?
Inima are patru camere, atriul drept și atriul stâng, care primesc sângele, și ventriculul drept și ventriculul stâng, care îl pompează. Partea dreaptă trimite sângele spre plămâni, iar partea stângă îl trimite în tot corpul, prin aortă.
Ce înseamnă fracția de ejecție pe ecografie?
Fracția de ejecție arată ce procent din sângele din ventriculul stâng este împins afară la fiecare bătaie. Ghidul ESC din 2026 pentru insuficiența cardiacă consideră că ventriculul stâng pompează mai slab decât ar trebui atunci când fracția de ejecție scade sub 50%, dacă nu există altă explicație. „Păstrată” înseamnă, de regulă, 50% sau peste, iar cardiologul o citește împreună cu simptomele tale.
Ce înseamnă dominanță dreaptă la coronarografie?
Dominanța dreaptă înseamnă că artera descendentă posterioară, care hrănește partea de jos a ventriculilor, pleacă din coronara dreaptă. O meta-analiză din 2026, pe 78.591 de pacienți, a găsit dominanță dreaptă la 82% dintre ei. Dominanța apare notată pe buletinul de coronarografie.
Inima este în stânga sau la mijlocul pieptului?
Inima se află la mijlocul pieptului, în spatele sternului, între cei doi plămâni. Cam două treimi din masa ei stau însă la stânga liniei de mijloc a corpului, iar vârful ei este orientat spre stânga. La un adult, inima are cam mărimea unui pumn.
Ce înseamnă hipertrofie ventriculară stângă pe buletin?
Hipertrofia ventriculară stângă înseamnă că peretele ventriculului stâng s-a îngroșat. Apare de obicei atunci când inima pompează ani la rând împotriva unei presiuni mari, din cauza hipertensiunii arteriale sau a unei valve aortice îngustate. Ecografia măsoară grosimea pereților, iar cardiologul caută cauza.
Surse
- Køber L, et al. 2026 ESC Guidelines for the management of heart failure. Eur Heart J. 2026, 47(38), 5346-5457. PMID 42661420. DOI 10.1093/eurheartj/ehag100
- Praz F, et al. 2025 ESC/EACTS Guidelines for the management of valvular heart disease. Eur Heart J. 2025, 46(44), 4635-4736. PMID 40878295. DOI 10.1093/eurheartj/ehaf194
- Glikson M, et al. 2021 ESC Guidelines on cardiac pacing and cardiac resynchronization therapy. Eur Heart J. 2021, 42(35), 3427-3520. PMID 34455430. DOI 10.1093/eurheartj/ehab364
- Mazzolai L, et al. 2024 ESC Guidelines for the management of peripheral arterial and aortic diseases. Eur Heart J. 2024, 45(36), 3538-3700. PMID 39210722. DOI 10.1093/eurheartj/ehae179
- Lang RM, et al. Recommendations for cardiac chamber quantification by echocardiography in adults (ASE/EACVI). J Am Soc Echocardiogr. 2015, 28(1), 1-39. PMID 25559473. PubMed
- Addetia K, et al. Normal Values of Left Ventricular Size and Function on Three-Dimensional Echocardiography (WASE). J Am Soc Echocardiogr. 2022, 35(5), 449-459. PMID 34920112. PubMed
- Triantafyllou G, et al. Global prevalence and clinical implications of coronary artery dominance, a meta-analysis. Hellenic J Cardiol. 2026. PMID 42805498. PubMed
- Medscape Reference. Heart Anatomy (28.12.2024), Cardiovascular System Anatomy (03.02.2025), Conduction System of the Heart (03.02.2025).
- NHLBI. How Blood Flows through the Heart (25.06.2025).
- Cleveland Clinic. Heart (26.01.2024) și Heart Chambers (20.05.2022).
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.
