Pe scurt. Prin îmbătrânire vasculară înțelegem pierderea treptată a elasticității arterelor, iar ateroscleroza este depunerea de plăci în pereții lor. Semnele aterosclerozei apar rar și târziu, de obicei ca o crampă în gambă la mers sau ca o disfuncție erectilă. De aceea, după 40 de ani, riscul se calculează înainte să apară simptome.
Mulți oameni ajung la 40-50 de ani cu analize aproape bune, fără durere în piept și fără palpitații, și presupun că arterele lor sunt încă tinere. Procesul care le îngustează și le face mai rigide se desfășoară însă în tăcere, de-a lungul multor ani, iar primul semn poate fi un infarct sau un accident vascular cerebral. Vestea bună este că factorii care îl accelerează se pot măsura și corecta cu mult înainte să apară acest prim semn. În acest articol afli ce se întâmplă în peretele arterial, ce semne pot apărea totuși, cum se calculează riscul tău și ce poți face. Imaginea de ansamblu despre tensiune, colesterol și scorul de risc o găsești în ghidul nostru despre risc cardiovascular și hipertensiune.
Ce este îmbătrânirea vasculară și ce o deosebește de ateroscleroză?
Îmbătrânirea vasculară înseamnă ansamblul modificărilor prin care artera devine mai groasă, mai rigidă și mai puțin capabilă să se dilate, iar ateroscleroza este una dintre consecințele ei, adică plăcile de colesterol, celule inflamatorii și calciu care se formează în perete. Cele două procese se amplifică reciproc, dar nu sunt același lucru.
O arteră tânără se comportă ca un furtun elastic, care primește unda de presiune a fiecărei bătăi a inimii și o amortizează. Odată cu anii, peretele își pierde elasticitatea, iar presiunea sistolică la nivelul organelor crește. O analiză publicată în 2023 arată că hipertensiunea, diabetul zaharat și boala cronică de rinichi sunt principalii factori care scad elasticitatea peretelui arterial, iar tratamentul acestor factori ajută la îmbunătățirea ei (Castelli et al., 2023, PMID 37108072). O sinteză din 2024 adaugă că îmbătrânirea modifică vasele și în lipsa factorilor clasici de risc, dar că aceștia o accelerează (Ahmed et al., 2024, PMID 39456971).
Termenul „vârstă vasculară” descrie această diferență dintre vârsta din buletin și starea reală a arterelor. Nu este o analiză de sine stătătoare și nu are o valoare unică acceptată în ghidurile ESC. Ghidul european de prevenție din 2021 recomandă pentru decizia clinică scorul de risc SCORE2, nu o „vârstă a arterelor”, iar acest scor îl descriem mai jos.
Care sunt semnele de ateroscleroză după 40 de ani?
De cele mai multe ori, ateroscleroza nu dă niciun semn înainte ca artera să fie îngustată semnificativ. Când apar totuși simptome, cele mai întâlnite sunt durerea de gambă la mers, disfuncția erectilă și, mai rar, durerea în piept la efort. Fiecare dintre ele are și alte explicații decât îngustarea arterelor, de aceea aceste simptome cer o evaluare, nu o concluzie.
Crampa sau greutatea în gambă la mers. Dacă o durere apare după o distanță de mers destul de constantă și dispare după câteva minute de oprire, medicii se gândesc la claudicația intermitentă, adică la îngustarea arterelor picioarelor. Ghidul ESC din 2024 pentru bolile arterelor periferice arată că diagnosticul se confirmă cu indicele gleznă-braț (ABI), la o valoare de cel mult 0,90 (ghidul ESC 2024). Ghidul de prevenție din 2021 notează că între 12% și 27% dintre adulții de vârstă mijlocie au un ABI sub 0,9, iar dintre aceștia 50-89% nu au claudicație tipică.
Disfuncția erectilă. Același ghid din 2021 arată că ea poate precede boala coronariană, accidentul vascular cerebral și boala arterelor periferice cu 2-5 ani, în medie cu aproximativ 3 ani, și că afectează aproape 40% dintre bărbații peste 40 de ani. Explicația este că aceiași factori (colesterol, tensiune, diabet, fumat, sedentarism) lezează endoteliul, stratul care căptușește vasele (Diaconu et al., 2019, PMID 30955454). Ghidul recomandă evaluarea riscului cardiovascular la bărbații cu disfuncție erectilă.
Tensiunea care crește de la un an la altul. Ghidul ESC din 2024 a introdus categoria „tensiune arterială crescută” pentru valorile de cabinet între 120-139 mmHg la sistolică sau 70-89 mmHg la diastolică, iar hipertensiunea începe de la 140/90 mmHg. Dacă ai trecut în câțiva ani de la 115/75 la 135/88, arterele tale lucrează deja mai greu, chiar dacă nu simți nimic.
Un semn care nu se simte deloc. Rigiditatea arterială se poate măsura prin viteza undei de puls. Ghidul ESC din 2024 pentru hipertensiune notează că o viteză carotido-femurală de peste 10 m/s sau brahio-gleznieră de peste 14 m/s este un prag uzual de risc crescut. Testul nu se face la orice persoană, pentru motivele din secțiunea următoare.
Poate fi măsurată rigiditatea arterelor și este nevoie de ea?
Rigiditatea arterelor se poate măsura, dar ghidurile nu recomandă testul pentru toată lumea. Ghidul ESC de prevenție din 2021 spune că rigiditatea arterială prezice riscul viitor, însă dificultățile de măsurare și publicarea selectivă a studiilor pledează împotriva folosirii lui pe scară largă.
Cardiologul poate folosi testul când o decizie rămâne incertă după calculul scorului de risc. Ghidul ESC 2024 pentru hipertensiune amintește aceeași idee, adică o persoană cu tensiune crescută și decizie neclară poate beneficia de scorul de calciu coronarian, de ecografia plăcilor de la carotide sau de măsurarea rigidității, după o discuție cu medicul și ținând cont de costuri. O sinteză din 2023 recomandă folosirea mai multor parametri împreună (grosimea peretelui, funcția endoteliului, rigiditatea), fiindcă fiecare arată un singur aspect al procesului (Li et al., 2023, PMID 37609042).
Un detaliu util este valoarea ABI de peste 1,40. Ghidul ESC 2024 pentru arterele periferice folosește pentru acest rezultat expresia „artere necompresibile” și îl leagă de rigiditatea arterială întâlnită în diabet, insuficiență renală severă sau vârstă înaintată. În acest caz, medicul completează evaluarea cu indicele deget-braț.
| Test | Ce măsoară | Când îl discută medicul |
|---|---|---|
| Scor SCORE2 | Riscul de infarct sau AVC în 10 ani | La adulții de 40-69 de ani fără boală cardiovasculară cunoscută |
| Indice gleznă-braț (ABI) | Fluxul din arterele picioarelor | Când ai crampe la mers sau pulsuri slabe la picior |
| Viteza undei de puls | Rigiditatea aortei | Când decizia de tratament rămâne neclară |
| Scor de calciu coronarian | Calciul din arterele inimii | Când riscul se află lângă pragurile de decizie |
| Ecografie Doppler de carotide | Plăcile din arterele gâtului | La indicația medicului, în funcție de risc și simptome |
Cum se calculează riscul cardiovascular după 40 de ani?
Riscul se calculează cu SCORE2, un model care estimează probabilitatea unui infarct sau a unui accident vascular cerebral, fatal sau nu, în următorii 10 ani. Ghidul ESC din 2021 îl folosește la persoane aparent sănătoase de 40-69 de ani, pe baza vârstei, sexului, tensiunii sistolice, colesterolului non-HDL și a fumatului.
România face parte, în clasificarea aceluiași ghid, din țările cu risc cardiovascular foarte mare, iar scorul se interpretează în funcție de praguri care diferă după vârstă și sunt mai joase la cei tineri.
| Vârsta | Risc scăzut până la moderat | Risc înalt | Risc foarte înalt |
|---|---|---|---|
| Sub 50 de ani | sub 2,5% | 2,5% până la sub 7,5% | 7,5% sau mai mult |
| 50-69 de ani | sub 5% | 5% până la sub 10% | 10% sau mai mult |
| 70 de ani sau peste | sub 7,5% | 7,5% până la sub 15% | 15% sau mai mult |
Sursa pragurilor este ghidul ESC de prevenție din 2021, aflat în vigoare și în octombrie 2026. La riscul înalt ghidul spune că tratamentul factorilor de risc „se poate lua în considerare”, iar la cel foarte înalt că este „în general recomandat”. Același ghid precizează că evaluarea nu se face o singură dată și că se poate repeta, de exemplu, la fiecare 5 ani.
Scorul nu spune tot. Actualizarea ghidului de dislipidemii din 2025 enumeră modificatori care pot muta o persoană într-o categorie de risc mai mare, printre care istoricul familial de boală cardiovasculară precoce (la bărbați sub 55 de ani, la femei sub 60), obezitatea, sedentarismul și bolile inflamatorii cronice. Ghidul de prevenție arată și că scorul de calciu coronarian poate reclasifica riscul în sus sau în jos la persoanele aflate lângă un prag de decizie. Același ghid atrage atenția că un scor de calciu zero nu exclude plăcile moi, necalcificate, la persoanele de vârstă mijlocie.
Pentru analizele pe care le facem în cadrul unui control de rutină, vezi ce analize cardiologice faci după 40 de ani.
Poate fi încetinită îmbătrânirea vasculară?
Da, în sensul că factorii care o accelerează se pot corecta. Nu există un medicament care să „întinerească” arterele, iar o analiză din 2023 notează că nu există o țintă farmacologică specifică pentru rigiditatea arterială, ci tratamentul factorilor de risc este cel care îmbunătățește elasticitatea peretelui (Castelli et al., 2023).
- Mișcare. Ghidurile ESC recomandă 150-300 de minute pe săptămână de activitate aerobă de intensitate moderată sau 75-150 de minute de intensitate viguroasă. Pentru cei sedentari, nivelul de activitate crește treptat.
- Sare. Ghidul de prevenție recomandă sub 5 g de sare pe zi. Ghidul de hipertensiune din 2024 arată că reducerea sării cu 2,5 g pe zi se asociază, la nivel de populație, cu aproximativ 20% mai puține evenimente cardiovasculare.
- Tensiune. Pentru persoanele cu tensiune crescută și risc la 10 ani sub 10%, ghidul din 2024 recomandă măsuri de stil de viață. Când riscul este de 10% sau mai mare, tratamentul medicamentos poate fi luat în considerare. Decizia aparține medicului, după măsurători corecte, iar în cabinet valorile obținute fără tehnica standardizată pot ieși cu 5-10 mmHg mai mari decât în realitate.
- Fumat, glicemie și colesterol. Fumatul, glicemia și colesterolul se abordează în funcție de riscul tău individual. Țintele de LDL diferă după categoria de risc și le stabilește medicul.
- Mers supravegheat, dacă ai deja claudicație. Ghidul ESC 2024 pentru arterele periferice recomandă programe supravegheate de exerciții, cu cel puțin 3 ședințe pe săptămână, de 30-60 de minute, pe cel puțin 12 săptămâni, după o evaluare medicală.
Pentru un plan de longevitate pe termen lung, citește și cum îți protejezi inima pe termen lung.
Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?
Suni la 112 dacă ai durere sau presiune în piept care nu cedează în câteva minute, dificultăți bruște de respirație, slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului, deviație a feței, tulburări de vorbire sau un picior brusc rece, palid și dureros. Acestea pot fi semnele unui infarct, ale unui accident vascular cerebral sau ale unei ocluzii arteriale acute.
Programează o consultație cu cardiologul, fără urgență, dacă:
- ai peste 40 de ani și nu ți-ai calculat niciodată riscul cardiovascular;
- ai tensiune crescută, colesterol mărit, diabet sau fumezi;
- ai rude de gradul întâi cu infarct sau AVC precoce (sub 55 de ani la bărbați, sub 60 la femei);
- simți crampe în gambe la mers sau ai o disfuncție erectilă apărută fără o cauză clară;
- ai pulsuri slabe la picioare sau rănile de la picioare se vindecă greu.
Cum te ajutăm la Cardio Clinic
Cardio Clinic este o clinică privată de cardiologie din București, care oferă și neurologie, endocrinologie, diabet și nutriție în aceeași locație. Cei peste 25 de medici cardiologi primari evaluează riscul cardiovascular pornind de la istoricul tău, tensiune și analize. Consultația, EKG-ul, ecocardiografia, Holter TA și testul de efort se fac în aceeași locație, iar o programare se obține, de regulă, în 24-48 de ore.
Dacă tensiunea ta urcă, Holter TA (monitorizarea tensiunii pe 24 de ore) completează măsurătoarea din cabinet, iar ghidul ESC 2024 pune accent pe măsurarea în afara cabinetului pentru confirmarea valorilor. Pentru detalii despre boala în sine, vezi pagina despre ateroscleroză, iar când medicul indică explorarea arterelor gâtului, află mai multe despre ecografia Doppler a carotidelor. Te poți programa online sau la telefon, 031 433 43 76.
Întrebări frecvente despre îmbătrânirea vasculară și ateroscleroză
Ateroscleroza se poate vindeca?
Plăcile existente nu dispar de obicei complet, dar progresia poate fi oprită și riscul de evenimente poate fi redus. În acest scop, ghidurile ESC recomandă corectarea tensiunii, a colesterolului, a glicemiei, renunțarea la fumat și mișcare regulată. Tratamentul se adaptează fiecărei persoane, de aceea îl stabilește medicul pe baza riscului și a rezultatelor investigațiilor.
De la ce vârstă ar trebui să-mi calculez riscul cardiovascular?
SCORE2 se aplică de la 40 de ani la persoanele aparent sănătoase. Dacă ai o rudă apropiată cu boală cardiovasculară precoce, diabet sau valori mari ale tensiunii ori ale colesterolului, discută cu medicul și înainte de 40 de ani, pentru că scorul de 10 ani este mai puțin precis la vârste tinere.
Claudicația intermitentă este gravă?
Este un semn că ateroscleroza afectează arterele picioarelor și, deseori, și alte teritorii. Nu este o urgență dacă simptomul este stabil, dar cere evaluare la medic fără amânare, pentru că persoanele cu boală arterială periferică au risc cardiovascular mai mare. Dacă piciorul devine brusc rece, palid și dureros, suni la 112.
Disfuncția erectilă poate fi un semn de boală cardiovasculară?
Da, poate, dar are și alte cauze, inclusiv psihologice și medicamentoase. Ghidul ESC de prevenție arată că ea poate apărea cu 2-5 ani înaintea unei boli coronariene sau a unui AVC, motiv pentru care bărbații cu această problemă au nevoie de o evaluare a riscului cardiovascular.
Ce înseamnă tensiune arterială „crescută” față de hipertensiune?
Conform ghidului ESC din 2024, tensiunea crescută înseamnă valori de cabinet între 120/70 și 139/89 mmHg, iar hipertensiunea începe de la 140/90 mmHg. În prima categorie medicul decide dacă ajung măsurile de stil de viață sau este nevoie și de medicamente, în funcție de riscul tău la 10 ani.
Cui i se recomandă scorul de calciu coronarian?
Ghidul ESC de prevenție îl consideră o opțiune pentru persoanele al căror risc se află lângă pragurile de decizie, deoarece poate muta riscul în sus sau în jos. Nu se recomandă de rutină tuturor, iar un rezultat de zero nu exclude plăcile necalcificate.
Surse
- Visseren F.L.J. et al. 2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice. Eur Heart J. 2021;42(34):3227-3337. DOI: 10.1093/eurheartj/ehab484
- 2024 ESC Guidelines for the management of elevated blood pressure and hypertension. Eur Heart J. 2024;45(38). DOI: 10.1093/eurheartj/ehae178
- 2024 ESC Guidelines for the management of peripheral arterial and aortic diseases. Eur Heart J. 2024. DOI: 10.1093/eurheartj/ehae179
- 2025 Focused Update of the 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias. Eur Heart J. 2025;46(42):4359-4378. DOI: 10.1093/eurheartj/ehaf190
- Ahmed B. et al. The Implications of Aging on Vascular Health. Int J Mol Sci. 2024;25(20). PMID: 39456971. DOI: 10.3390/ijms252011188
- Castelli R. et al. Aging of the Arterial System. Int J Mol Sci. 2023;24(8). PMID: 37108072. DOI: 10.3390/ijms24086910
- Li A. et al. Vascular Aging: Assessment and Intervention. Clin Interv Aging. 2023;18:1373-1395. PMID: 37609042. DOI: 10.2147/CIA.S423373
- Diaconu C.C. et al. The erectile dysfunction as a marker of cardiovascular disease: a review. Acta Cardiol. 2019;75(4):286-292. PMID: 30955454. DOI: 10.1080/00015385.2019.1590498
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.
