Pe scurt. Testul de efort cardiologic (ergometria) înregistrează EKG-ul, tensiunea și simptomele tale în timp ce mergi pe un covor rulant sau pedalezi, pe măsură ce efortul crește treptat. Ghidul ESC 2024 nu îl mai pune pe primul loc în diagnosticul bolii coronariene, dar îl păstrează pentru simptome la efort, pentru evaluarea riscului și pentru capacitatea de efort.
Ai o presiune în piept doar când urci scările, îți lipsește aerul la un efort care înainte nu te deranja sau medicul ți-a spus că ar trebui să te vadă „la efort”. Un test de efort cardiologic poate lămuri aceste situații, pentru că unele probleme apar numai când inima lucrează mai mult, iar EKG-ul de repaus poate arăta perfect. Întrebarea pe care o auzim des este dacă testul merită făcut și dacă este sigur. Răspunsul depinde de motivul pentru care îl faci, deoarece ghidul european din 2024 a schimbat locul testului în diagnostic. Mai jos explicăm ce este ergometria, cum decurge, pentru cine rămâne utilă, ce poți afla din ea și când nu se poate face. Testul face parte din familia mai largă a investigațiilor cardiologice, iar rezultatul se citește mereu împreună cu un EKG de repaus și cu examenul clinic.
Ce este testul de efort cardiologic și cum decurge?
Testul de efort cardiologic, numit și ergometrie sau EKG de efort, este o investigație neinvazivă în care înregistrăm EKG-ul, tensiunea arterială și simptomele tale în timp ce faci un efort crescut treptat, pe covor rulant sau pe bicicletă ergometrică. Efortul scoate la iveală probleme pe care inima aflată în repaus le poate ascunde.
Există două variante de efort.
- Covor rulant. Mergi, iar viteza și panta benzii cresc în etape, după un protocol ales de medic.
- Bicicletă ergometrică. Pedalezi, iar rezistența crește treptat.
Înainte de efort, medicul aplică electrozii pe piept, înregistrează un EKG de repaus și măsoară tensiunea. Pe tot parcursul testului, medicul urmărește traseul EKG, tensiunea și felul în care te simți, iar la final te supraveghează și în perioada de recuperare.
Ghidul ESC 2024 pentru sindroamele coronariene cronice descrie testul clasic ca pe un efort gradat, care continuă până apare oboseala, o durere sau un disconfort în piept care te oprește, modificări ischemice semnificative pe EKG, aritmii, o creștere excesivă a tensiunii sau o scădere a tensiunii. Un alt motiv de oprire este atingerea a 85% din frecvența cardiacă maximă prezisă. Oprirea timpurie nu înseamnă că testul a eșuat.
Frecvența maximă prezisă se calculează uneori cu formula „220 minus vârsta”. Ghidul ESC de cardiologie sportivă din 2020 nu recomandă formulele de acest fel, deoarece valorile reale pot diferi mult de cele calculate de la o persoană la alta. Din acest motiv, medicul decide oprirea după ce vede întregul tablou, nu după o cifră calculată.
Când este indicat testul de efort după ghidul din 2024?
Ghidul ESC 2024 nu mai așază testul de efort pe primul loc în diagnosticul bolii coronariene. La un pacient cu simptome sugestive, CT-ul coronarian sau imagistica funcțională sunt preferate ca test de primă intenție. EKG-ul de efort rămâne util pentru evaluarea riscului, pentru reproducerea simptomelor și la pacienți selectați.
Ghidul descrie testul ca pe unul cu cost redus, fără radiații ionizante și larg accesibil. Studiile randomizate citate acolo au arătat că o strategie bazată pe imagistică simplifică diagnosticul, ajută la alegerea tratamentului preventiv și a procedurilor și, în comparație cu abordarea clasică pe EKG de efort, poate reduce riscul de infarct. În două dintre aceste studii, pacienții care au început cu CT coronarian au raportat și mai puține crize de angină în perioada următoare.
Rămân însă situații în care ergometria își păstrează locul.
- Probabilitate mică de boală coronariană. La pacienții cu probabilitate clinică de boală obstructivă între 5% și 15%, un test negativ îi poate încadra în categoria „foarte mică”, de cel mult 5%, în care investigațiile suplimentare se pot amâna.
- Acces limitat la imagistică. În regiunile fără acces ușor la imagistică funcțională sau la CT coronarian, testul de efort rămâne util pentru stratificarea riscului.
- Boală coronariană cunoscută. La pacienți selectați, medicul îl poate folosi pentru a evalua simptomele, modificările de ST, toleranța la efort, aritmiile, răspunsul tensiunii și riscul de evenimente.
- Reproducerea simptomelor. Ghidul notează că testul rămâne util pentru a provoca simptomele de angină, iar acestea au valoare pentru prognostic.
După o procedură de angioplastie cu stent, ghidul spune că testul de efort poate fi luat în calcul pentru a confirma simptomele și a evalua capacitatea de efort, dar numai dacă rezultatul schimbă conduita. Testarea funcțională de rutină la pacienții fără simptome după angioplastie nu este recomandată, deoarece nu a îmbunătățit evoluția în comparație cu îngrijirea standard după doi ani.
Cum te pregătești pentru testul de efort?
Vii cu haine comode și încălțăminte de sport, aduci EKG-urile și documentele medicale anterioare și îi spui medicului toate medicamentele pe care le iei. Nu opri singur niciun tratament, pentru că unele medicamente, în special betablocantele, schimbă frecvența cardiacă și felul în care inima răspunde la efort.
Ghidul ESC de cardiologie sportivă atrage atenția că evaluarea intensității efortului pe baza frecvenței cardiace are limite la persoanele care iau betablocante. De aceea medicul trebuie să știe exact ce tratament urmezi, iar decizia de a-l continua sau de a-l amâna în ziua testului îi aparține lui, nu ție.
La programare primești instrucțiunile exacte despre masă, cafea, fumat și medicamente, deoarece depind de tratamentul tău. Dacă în ziua investigației ai febră, o răceală sau te simți rău, anunți înainte să vii.
Ce arată rezultatul și cât de sigur este diagnosticul?
La interpretarea rezultatului, medicul urmărește modificările segmentului ST pe EKG, simptomele, răspunsul tensiunii, ritmul inimii și capacitatea de efort. Ghidul ESC 2024 estimează pentru EKG-ul de efort o sensibilitate de 58% și o specificitate de 62% în depistarea bolii coronariene obstructive, de aceea recomandă testul mai ales pentru stratificarea riscului, nu ca test unic de diagnostic.
Cifrele se traduc simplu. O sensibilitate de 58% înseamnă că aproximativ 4 din 10 persoane cu boală coronariană obstructivă pot avea un test fără semne clare. O specificitate de 62% înseamnă că aproximativ 4 din 10 persoane fără această boală pot primi un rezultat anormal. Un test „pozitiv” nu este deci un diagnostic, iar unul „negativ” nu exclude boala, cu atât mai mult cu cât ghidul sportiv notează că testul are sensibilitate limitată pentru boala coronariană ușoară sau moderată.
Informația cea mai folositoare vine adesea din capacitatea de efort, exprimată în MET (echivalent metabolic, o unitate care arată cât de mult lucrează organismul față de repaus). Ghidul ESC 2024 arată că persoanele care ajung la peste 10 MET și au un test negativ și un scor Duke Treadmill cu risc mic au un prognostic bun și rareori au nevoie de investigații suplimentare sau de revascularizare. Dacă apare ischemie marcată la un efort mic și scorul Duke indică risc crescut, pacientul poate beneficia de o investigație anatomică sau funcțională în plus.
Există și situații în care traseul EKG nu poate fi interpretat. Ghidul consideră că testul nu are valoare diagnostică dacă EKG-ul de repaus este deja modificat într-un mod care ascunde schimbările de ST, de exemplu în blocul de ramură stângă, la ritm stimulat de pacemaker, în sindromul Wolff-Parkinson-White, la o subdenivelare de ST de cel puțin 0,1 mV în repaus sau la tratamentul cu digitalice. În aceste cazuri, medicul alege o altă investigație.
Cum se compară testul de efort cu CT-ul coronarian și cu ecocardiografia de stres?
Cele trei teste răspund la întrebări diferite. EKG-ul de efort urmărește modificările electrice și capacitatea de efort, ecocardiografia de stres urmărește mișcarea pereților inimii, iar CT-ul coronarian arată direct arterele. Alegerea o face cardiologul, în funcție de probabilitatea bolii și de situația ta.
| Test | Ce urmărește | Avantaje | Limite |
|---|---|---|---|
| EKG de efort | Modificări ST, simptome, tensiune, capacitate de efort | Cost redus, fără radiații, larg accesibil | Sensibilitate 58%, specificitate 62%; fără valoare diagnostică la anumite EKG de repaus modificate |
| Ecocardiografie de stres | Mișcarea pereților inimii sub stres (efort sau medicament) | Fără radiații, se poate repeta fără probleme de siguranță, acuratețe similară cu alte teste funcționale moderne | Depinde de operator; imaginea poate fi slabă la obezitate sau boli pulmonare |
| CT coronarian (CCTA) | Aspectul anatomic al arterelor coronare | Preferat de ghid ca test de primă intenție la simptomatici, vede și plăcile fără îngustare | Contrast iodat și radiații; limitat la boală renală severă sau alergie la contrast |
Ecocardiografia de stres se poate face cu efort pe covor rulant sau pe bicicletă ori cu un medicament, cum ar fi dobutamina, ceea ce o face o variantă pentru pacienții care nu pot face efort. Ecografia inimii în repaus este explicată în ghidul despre ecocardiografie.
Cine nu poate face testul de efort?
Testul de efort nu se face în situații acute sau instabile. Ghidul ESC 2026 de reabilitare cardiacă enumeră ca interdicții pentru testul de efort primele două zile după un sindrom coronarian acut, aritmiile periculoase netratate, insuficiența cardiacă decompensată și hipertensiunea necontrolată, între altele.
Lista completă din ghid mai cuprinde următoarele situații.
- blocul atrioventricular avansat;
- miocardita și pericardita acute;
- stenoza aortică simptomatică;
- cardiomiopatia hipertrofică cu obstrucție severă;
- boala sistemică acută;
- trombul în cavitățile inimii.
De aceea cardiologul verifică istoricul, te examinează și citește EKG-ul de repaus înainte să programeze testul. Dacă nu poți face efort fizic sau dacă EKG-ul de repaus nu permite interpretarea, medicul poate propune o altă investigație, cum ar fi ecocardiografia de stres cu medicament.
Ai nevoie de test de efort înainte să începi sportul?
La adulții fără simptome, testul de efort nu se face de rutină. Ghidul ESC de cardiologie sportivă (2020) rezervă EKG-ul de efort sportivilor cu simptome sau cu risc cardiovascular crescut, deoarece screeningul de rutină la adulții fără simptome are valoare predictivă pozitivă mică și multe rezultate fals pozitive.
Pentru persoanele de peste 35 de ani, ghidul recomandă o evaluare mai amplă dacă sunt sedentare sau au risc crescut sau foarte crescut și vor să facă efort intens. Evaluarea cuprinde examenul fizic, EKG-ul de repaus și un test de efort. Scopul testului este să identifice o boală coronariană importantă pentru prognostic și să depisteze aritmiile declanșate de efort. Dacă investigațiile sunt normale, ghidul nu prevede restricții pentru sport, dar cere ca persoana să fie informată că apariția simptomelor în timpul efortului cere o nouă evaluare.
Testul are și un rol practic. Pentru a stabili intensitatea unui program de antrenament de rezistență, persoana ar trebui să facă un test de efort maximal cu EKG pe 12 derivații sau, preferabil, cu măsurarea schimburilor de gaze respiratorii. La sportivii cu hipertensiune slab controlată (tensiunea sistolică de repaus peste 160 mmHg), ghidul amână testul maximal până când tensiunea este adusă sub control.
Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?
Suni la 112 dacă ai durere sau presiune în piept în repaus, care persistă sau este însoțită de lipsă de aer, transpirații reci, leșin sau amețeală severă. Acestea pot fi semne de urgență, iar testul de efort nu este investigația potrivită într-un asemenea moment, deoarece este contraindicat în fazele acute.
Programează o consultație cardiologică dacă te recunoști în una dintre situațiile de mai jos.
- Ai durere, presiune sau jenă în piept la efort, care trece în repaus.
- Îți lipsește aerul la un efort care înainte nu te deranja.
- Ai amețeli sau palpitații la efort.
- Ai peste 35 de ani, ai factori de risc cardiovascular și vrei să începi un sport intens.
- Ai deja o boală coronariană sau un stent și apar simptome noi.
La consultație medicul decide dacă ai nevoie de test de efort, de o altă investigație sau doar de monitorizare.
Cum te ajutăm la Cardio Clinic
La Cardio Clinic, cardiologii noștri pornesc de la consultație și de la un EKG de repaus, apoi decid dacă testul de efort este investigația potrivită pentru situația ta sau dacă ai nevoie de ecocardiografie, de Holter EKG ori de o altă investigație. Consultația, EKG-ul, testul de efort, ecocardiografia și Holter EKG se fac în aceeași locație, în București, pe Bd. Barbu Văcărescu nr. 42A. Programarea se face în 24 până la 48 de ore.
Te poți programa online, prin formularul de programare, sau la telefon, la 031 433 43 76. Dacă ai deja rezultate de la alt medic, adu-le la consultație.
Întrebări frecvente despre testul de efort
Testul de efort doare?
De obicei nu doare. Simți oboseală în picioare, respiri mai greu și ai pulsul mai rapid, iar acestea sunt reacții normale la efort. Dacă apare durere sau presiune în piept, amețeală sau alt simptom neobișnuit, le spui medicului imediat, iar testul se poate opri.
Un test de efort normal exclude boala coronariană?
Nu o exclude. Ghidul ESC 2024 estimează o sensibilitate de 58% a EKG-ului de efort în depistarea bolii coronariene obstructive, deci un test fără modificări poate apărea și la o persoană care are boala. Medicul interpretează rezultatul împreună cu simptomele, cu factorii de risc și cu celelalte investigații.
Ce înseamnă un test de efort „pozitiv”?
Înseamnă că au apărut modificări ischemice pe EKG sau simptome în timpul efortului. Nu este un diagnostic. Specificitatea de 62% arată că unele persoane fără boală coronariană pot avea un rezultat anormal, de aceea medicul poate cere o investigație suplimentară, de exemplu CT coronarian sau ecocardiografie de stres.
Pot face testul de efort dacă iau betablocante?
Da, dar medicul trebuie să știe ce tratament urmezi, pentru că betablocantele schimbă frecvența cardiacă și răspunsul la efort. Nu opri medicamentul din proprie inițiativă. Decizia de a-l continua sau de a-l amâna în ziua testului o ia cardiologul.
Ce fac dacă am blocaj de ramură stângă sau pacemaker?
În aceste situații, EKG-ul de efort nu poate fi interpretat în privința modificărilor de ST, conform ghidului ESC 2024. Cardiologul poate propune altă investigație, de exemplu ecocardiografie de stres cu medicament sau CT coronarian.
Am nevoie de test de efort pentru a face sport?
Nu întotdeauna. Ghidul ESC de cardiologie sportivă (2020) îl rezervă persoanelor cu simptome sau cu risc cardiovascular crescut și celor de peste 35 de ani care vor să facă efort intens și sunt sedentare. La adulții fără simptome și fără factori de risc, screeningul de rutină nu este recomandat.
Surse
- Vrints C, Andreotti F, Koskinas KC, et al. 2024 ESC Guidelines for the management of chronic coronary syndromes. Eur Heart J. 2024;45(36):3415-3537. Ghid în vigoare în octombrie 2026, cu erată publicată în aprilie 2025. PMID: 39210710. DOI: 10.1093/eurheartj/ehae177.
- Pelliccia A, Sharma S, Gati S, et al. 2020 ESC Guidelines on sports cardiology and exercise in patients with cardiovascular disease. Eur Heart J. 2021;42(1):17-96. Ghid în vigoare în octombrie 2026. PMID: 32860412. DOI: 10.1093/eurheartj/ehaa605.
- Bäck M, Wilhelm M, Marcin T, et al. 2026 ESC Guidelines on cardiac rehabilitation. Eur Heart J. 2026. Tabelul 4, contraindicații ale testului de efort. PMID: 42661418. DOI: 10.1093/eurheartj/ehag099.
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.
