Nu demult, am avut un pacient în clinică ce suferise un infarct miocardic, căruia, din fericire, i-a supraviețuit (o să îl numim pe acest pacient dl. M). Era la serviciu, iar colegii au avut prezența de spirit să anunțe îndată salvarea iar aceasta a venit repede. Relativ tânăr, 54 de ani, însă cu un stil de viață sedentar, fumător și cu un început de diabet nedetectat la medic. Odată externat din spital, era convins că viața lui s-a sfârșit, că este practic un invalid pentru restul zilelor. Dar nu este așa!

Blocarea unei artere coronare are drept consecință moartea porțiunii de perete miocardic pe care o hrănește – acesta este infarctul miocardic, un eveniment cardiovascular major cu impact semnificativ, ce poate duce la decesul pacientului, la morbiditate crescută și modificări ale calității vieții.  Totuși, o bună parte din pacienții cu infarct miocardic vor supraviețui evenimentului și își vor putea relua activitatea, așa cum a fost și cazul d-lui M.

Aspecte de urmărit

Recuperarea după infarct are o durată variabilă. Ea începe în spital, unde starea pacientului poate fi corect monitorizată și se pot evalua și individualiza aspectele legate de tratamentul medical și măsurile nonfarmaceutice ulterioare.
Medicul va urmări două aspecte: pe de o parte recuperarea treptată a condiției fizice, pentru reluarea activității normale a pacientului, pe de altă parte, micșorarea riscului unui nou infarct (prevenție secundară).

Componente ale recuperării

Exercițiile fizice reprezintă o componentă fundamentală a recuperării post-infarct. Se începe cu activități ușoare, plimbări, urcat trepte etc., crescând treptat nivelul de intensitate și durata exercițiilor, eventual sub supravegherea medicului de recuperare. Sunt indicate exercițiile aerobice, exercițiile cardio pentru îmbunătățirea circulației, stimularea cordului, scăderea tensiunii arteriale, de exemplu alergare ușoară/mers rapid, bicicletă, înot etc. Așadar, am stabilit cu dl. M un plan în acest sens, el optând pentru plimbări lungi, urcatul treptelor (locuia la etajul 6 și a renunțat la lift), urmând ca apoi sa facă și exerciții cardio la sală, alternat cu înot și mers pe bicicletă.

Restricții

Majoritatea pacientilor pot să își reia activitatea profesională, dar desigur acest lucru depinde de condiția fizică a pacientului, de starea în care rămâne cordul după infarct și tipul de activitate. În general, cei care își desfășoară activitatea la birou pot să reia munca dupa 2 săptămâni de la evenimentul coronarian necomplicat. Dacă însă funcția de pompa a inimii a rămas sever afectată, până la reluarea unei munci ce presupune efort fizic intens pot trece luni de zile. Pentru dl. M, care desfășura o muncă sedentară, a fost simplu să revină la birou după două săptămâni.

Reluarea activității sexuale este în general posibilă pentru majoritatea pacienților după infarct, de obicei în 4-6 săptămâni, în funcție de confortul fizic și emoțional. Există studii care sugerează îmbunătățirea supraviețuirii după infarct la pacienți ce își  reiau activitatea sexuală în primele luni după infarct. Uneori, la bărbați poate surveni disfuncția erectilă, în majoritatea situațiilor acest lucru se datorează anxietății și stresului legate de reluarea activității sexuale. Anumite medicamente din schema uzuală terapeutică post-infarct, ca betablocantele au fost incriminate ca fiind cauzatoare de disfuncție erectilă, dar aceasta în cazuri rare. Din fericire, există soluții terapeutice, se pot prescrie medicamente care să amelioreze această situație (de ex. sildenafil). Nu a fost și cazul d-lui M, însă l-am avertizat că în cazul disfuncțiilor erectile să nu ia medicamente după recomandări non-medicale, ci să mi se adreseze pentru tratament.

Condusul autovehiculelor este posibil dupa prima săptamână în cazul unui infarct necomplicat. Prezența sechelelor și complicațiilor după infarct însă pot amâna sau contraindica șofatul. În cazul d-lui M, reluarea condusului s-a făcut după două săptămâni, odată cu reluarea serviciului.

Pentru mulți pacienți, un eveniment cu un asemenea impact asupra sănătății, cum este infarctul miocardic, poate fi insoțit de probleme psihologice – inclusiv depresie și anxietate. Teama, sentimentul de neajutorare, tristețea sunt frecvent resimțite de pacient, dar sunt considerate ca fiind aspecte normale ale adaptării stilului de viață după infarct. Dacă aceste stări sunt însă persistente, vor necesita adresarea către psiholog/psihiatru, făra ezitare, pentru evaluare și tratament. A fost și cazul d-lui M, însă, cu ajutorul psihologului, stările depresive s-au rărit și în cele din urmă au dispărut.

Schimbarea stilului de viață

Dl. M a acceptat schimbarea stilului de viață prin adoptarea unei diete corespunzătoare, abandonarea fumatului, limitarea severă a consumului de alcool, menținerea factorilor de risc ca hipertensiunea, diabetul zaharat și nivelul colesterolului sub control strict. Ele au  constituit piatra de temelie pentru recuperare și eficientizarea tratamentului medicamentos.

Pacienții care au suferit un infarct miocardic vor trebui să urmeze o schemă de tratament pentru a reduce riscul de evenimente ulterioare, inclusiv cel de deces, conținând mai multe tipuri de medicamente, fiecare cu rolul său. Modificarea medicației este posibilă pe parcurs și trebuie efectuată de către medicul cardiolog, așa cum am procedat eu cu dl. M.

Medicația antiagreganta are rolul de a preveni formarea de cheaguri de sânge, iar în primul an dupa montarea unui stent se prescriu două astfel de medicamente, care vor trebui luate neîntrerupt pentru un an de zile, orice întrerupere putând cauza tromboza stentului (practic un nou infarct). Iar d-l M, ca om inteligent, a înțeles asta și am putut observa că riscul abandonului de tratament este, în cazul lui, inexistent.

Statinele sunt folosite pentru a reduce colesterolul care se depune pe artere și poate cauza blocarea lor. Doza lor se va ajusta în functie de nivelul colesterolului și dacă este cazul, de prezența efectelor adverse.

Betablocantele încetinesc frecvența cardiacă și scad tensiunea arterială, determinând un consum mai redus de oxigen al mușchiului cardiac.

O altă categorie de medicamente sunt inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, care la nivel renal modifică acțiunile unor hormoni implicați în reglarea tensiunii arteriale, ducând la dilatarea vaselor de sânge și implicit la scăderea presiunii din ele. De asemenea au efect de ameliorarea a funcției de pompă a inimii.

Vizitele regulate la medicul cardiolog pentru urmărirea post-infarct sunt foarte importante, pentru urmărirea recuperării, ajustarea medicației și efectuarea anumitor investigații utile în acest scop, cum sunt electrocardiograma, ecocardiografia, testele de stres, monitorizarea ritmului cardiac pe 24h (Holter).

Iar dl. M, urmând aceste recomandări, nu numai că a înțeles că există viață și după infarctul miocardic, dar acea nouă viață, mai sănătoasă ca alimentație și obiceiuri, care include și sport, și mișcare în aer liber, a început să-i placă chiar mai mult.

Să ne vedem sănătoși!

Programați-vă acum pentru o Evaluare completă a inimii: Programare online! 

Dna. Dr. Andreea Mitescu este medic primar de medicină de urgență și medic specialist cardiolog
cu peste 20 ani de experiență în secția UPU – SMURD a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca.

No Fields Found.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

  Nu demult, am avut un pacient în clinică ce suferise un infarct miocardic, căruia, din fericire, i-a supraviețuit (o să îl numim pe acest pacient
Citeste continuarea
  De multe ori auzim că a facut cineva infarct, cu consecințe severe, “om sănătos, zdrăvan, încă tânăr”, subînțelegându-se că apariția
Citeste continuarea
Ecografia este una din cele mai ieftine și disponibile investigații din orice unitate medicală. Este atrăgătoare atât pentru pacienți (pentru că nu
Citeste continuarea
În sens general, miocardita reprezintă o inflamație a miocardului (mușchiului inimii) apărută ca rezultat al răspunsului imun la o infecție sau altor
Citeste continuarea