Cum sa eviti infarctul miocardic

Cum să eviți infarctul miocardic și alte evenimente cardiovasculare grave

Să ne amintim de cazul domnului care „Nu era chiar sănătos” și să vedem cum poți preveni ceea ce lui din pacate i s-a întâmplat.
Infarctul miocardic este necroza (moartea) unei părți din miocard, care nu primește suficient oxigen. Aceasta se întâmplă atunci când fluxul de sânge către mușchiul inimii este întrerupt în arterele coronare (care hrănesc mușschiul inimii) îngustate prin depunere de plăci de aterom (ateroscleroză), din colesterol și alte substanțe. La ruperea unei astfel de plăci se formează un cheag de sânge care blochează fluxul sangvin prin artera, acesta fiind mecanismul cel mai frecvent de producere a infarctului miocardic.
Diverși factori de risc, acționând de obicei în combinație, contribuie la edificarea plăcilor de aterom pe artere (inclusiv în arterele coronare), dar alegând un stil de viață sănătos putem să le combatem efectele.

Cum să prevenim eficient infarctul miocardic?

Pe lângă adoptarea unui stil de viață sănătos și menținerea lui pe durata lungă, este necesar să efectuăm controale regulate ale stării de sănătate, mai ales că, o dată cu înaintarea în vârstă, crește prevalența condițiilor ce reprezintă importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, inclusiv infarctul miocardic: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, mai mult, acestea sunt asimptomatice. După vârsta de 40 de ani, este recomandabilă o vizită periodică la medic pentru consultație ce presupune o discuție cu medicul despre eventuale simptome și evaluarea factorilor de risc, un examen fizic și efectuarea electrocardiogramei de repaus. Astfel se pot detecta eventuale probleme, eventual pacientul putând fi încadrat într-un anumit profil de risc. Medicația prescrisă cu această ocazie trebuie luată conform recomandărilor.

În funcție de evaluarea pacienților, în anumite situații clinice, medicul mai poate recomanda investigații suplimentare ca ecocardiografia, monitorizarea ambulatorie a tenisiunii arteriale sau a electrocardiogramei pe 24h, investigații imagistice superioare ca angio CT coronarian sau probe funcționale – teste de stres, ulterior în funcție de rezultatele acestora se va putea decide pentru investigația invazivă: coronarografia. Aceasta se efectuează cu scopul de a vizualiza anatomia arterelor coronare și a identifica prezența și poziția leziunilor obstructive de la acest nivel.

Iar acești pași trebuie făcuți acum, pentru a nu păți, tu sau cei dragi ție, ceea ce domul care „Nu era chiar sănător” a pățit.

Verifică acum pachetele CardioCheck

Să ne vedem sănătoși!

Dna. Dr. Andreea Mitescu este medic primar de medicină de urgență și medic specialist cardiolog
cu peste 20 ani de experiență în secția UPU – SMURD a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca.