Sincopa

Sincopa – Cum o diferentiem de bolile cronice si cand se impun ingrijiri medicale urgente? 

Sincopa este notiunea medicala referitoare la pierderea temporara a cunostintei, adica in termeni mai simpli: lesinul. Persoanele isi pierd tonusul muscular si stabilitatea fizica, dar isi recapata dinamica imediat ce redevin lucizi. Sincopa exclude alterarea cunostiintei, asadar nu trebuie confundata cu termenul de coma, sau convulsie. Sincopa poate fi de tip non-cardiaca si cardiaca, ultima avand un impact letal. Cat de serioase sunt aceste sincope? Care sunt efectele pe termen lung sau cum ne influenteaza calitatea vietii?

1.Sincopa – Curiozitati

Sincopa este de regula generata de perturbarea fluxului sangvin catre creier, fapt care favorizeaza hipoperfuzia cerebrala. Circulatia optima a sangelui este necesara pentru ca parechimul cerebral sa primeasca oxigen si glucoza. Privarea creierului de oxigen si glucoza mai mult de 5 secunde genereaza instalarea sincopei. 

Sincopa apare la orice categorie de varsta, insa specialistii au demonstrat o incidenta mai mica in cazul copiilor. Simptomele incep sa apara odata cu varsta de 30 de ani si pana la 60 de ani, pacientii raporteaza cel putin o sincopa. Procentul poate ajunge pana la 6% odata cu inaintarea in varsta, cea mai vizata categorie de varsta fiind cea de minim 70 de ani.  

 

1.1. Aparitia sincopelor – Cauze frecvent intalnite la majoritatea pacientilor

Cei mai comuni factori care conduc la aparitia episoadelor de sincopa sunt: 

  • Dezechilibru electrolitic; 
  • Afecțiuni neurologice; 
  • Anxietate, durere, frica puternica; 
  • Administrarea de medicamente pentru hipertensiune arteriala; 
  • Presiune intra-toracica mare; 
  • Dezechilibru electrolitic; 
  • Consum de droguri sau alcool; 
  • Modificarile hormonale din prima faza a sarcinii; 
  • Anemie; 
  • Hipotensiune posturala.

Cu ce afectiuni se poate asemana sincopa? Exista numeroase atacuri care din cauza simptomelor similare cu cele ale sincopei se confunda usor cu aceasta si anume: 

  • Dezechilibre ale metabolismului: atacul de panica, hiperventilatia, hipoglicemia; 
  • Epilepsia; 
  • Intoxicatia; 
  • Accidente ischemice tranzitorii; 
  • Catalepsia: se poate recunoaste prin rigiditatea musculara brusca, scaderea pulsului si respiratie lenta; 
  • Drop-atacurile: caderi bruste in genunchi dar pacientul ramane in stare constienta; 
  • Migrena ‘’sincopala’’, caracterizata de aparitia treptata a starii de inconstienta. Sunt excluse aici probleme de puls, paloare sau probleme de tensiune arteriala; 
  • Migrena isterica, de intalnita in randul persoanelor tinere cu episoade emotionale duse la extrem. Se manifesta prin pierderea partiala a starii de constienta.

Cand se impune spitalizarea pacientului cu sincopa? Internarea de urgenta este necesara in urmatoarele contexte: 

  • Sufera de o boala cardiaca; 
  • Neclaritati ale electrocardiogramei; 
  • Sincopa apare la activitate fizica sau in timp ce pacientul sta in pozitie orizontala; 
  • Sincopa a provocat leziuni severe; 
  • Istoric familial de deces subit; 
  • Sincope repetate; 
  • Palpitatii bruste in absenta unei afectiuni cardiace.
     

1.2. Simptomele sincopelor – Cu ce alte boli se confunda?

Sincopele non-cardiace au ca minim de durata de la cateva secunde, dar episodul se poate prelungi pana la 2 minute. Sincopele se manifesta prin: respiratie rapida si superficiala, puls slab, paloare, raspuns slab la stimuli si dezechilibrarea corpului. 

Sincopele pot fi recunoscute in functie de urmatoarele simptome: pierderea cunostintei, stari de ameteala sau dureri de cap, senzatii de somnolenta sau confuzie, vedere cu pete, nesiguranta la statul in postura verticala, transpiratii. 

Palpitatiile si starile de greata sunt semnale premonitorii care anunta instalarea sincopei. Aceasta poate fi evitata prin pozitionarea corpului pe orizontala si cu picioarele in sus. 

Imediat dupa ce a trecut sincopa, pacientul isi recapata tonusul, sau poate avea stari de confuzie ori dureri precordiale.

 

Definitia sincopei implica episoadele in care are loc pierderea brusca a constiintei. La fel ca si in cazul adultilor, sincopa la copii se manifesta prin paloare, scuturari la nivelul extremitatilor, lipsa reactiei la stimuli, slabiciune fizica si lipsa de control asupra corpului. Inainte de a lesina, copilul acuza senzatii de greata, durere abdominala, zgmote in urechi, transpiratii. 

Toate aceste simptome au ca factori generatori: senzatiile de durere, frica, stari de nervozitate, perioadele lungi petrecute in picioare, sau ridicarea brusca in pozitie verticala. In aceste contexte, se pune intrebarea: ce este de facut? 

In cazul in care ati depistat cauzele care provoaca lesinul, atunci acestea trebuie simplu evitate. De exemplu, cand copilul simte o senzatie de ameteala la vederea sangelui, poate sa avertizeze medicul sa il aseze in pozitie orizontala atunci cand i se ia sange. Daca ameteste cand se trezeste brusc, atunci ridicarea pe verticala trebuie facuta treptat, fara miscari bruste. In plus, cand se ivesc semnele care prevestec o noua sincopa, copilul trebuie sa se aseze imediat pentru a preveni cazaturile.  

In cazul in care copilul a lesinat, acesta trebuie asezat culcat cu picioarele ridicate si capul inclinat pe o parte pentru a respira cum trebuie. Cand a disparut starea de slabiciune, copilul trebuie sa se ridice incet, mai intai in sezut si peste cateva minute, in picioare.
  

Se recomanda solicitarea serviciilor de urgenta in urmatoarele situatii: 

  • Daca lesinul depaseste durata de 5 minute; 
  • Daca persoana a lesinat in timp ce statea culcata; 
  • Cand copilul a suferit scuturari ale extremitatilor si a urinat.

In urma efectuarii unei examinari de catre specialistul sectiei de cardiologie pediatrica, acesta va stabili daca afectiunile cardiace au generat sincopia. Studiile arata ca, sincopia afecteaza peste 50% dintre copii si apare adesea ca: 

  • Efect secundar al unor perturbari ale reflexului vegetativ, ca urmare a vasodilatatiei; 
  • Efect al bradicardiei. 

Aceste schimbari sunt responsabile pentru descresterea parametrilor normali ai tensiunii arteriale, fenomen care poarta numele de hipotensiune. Aceasta conduce la stari de ameteala si sincope. Sincopele inofensive, care nu provoaca decesul poarta diferite denumiri precum: sincopa mediata neuronal, sincopa vasovagala, vasodepresoare sau de tip neurocardiogenica. 

 

 1.3. Tratament pentru sincope – Cand avem nevoie de ingrijiri de specialitate? 

Diagnosticarea sincopei implica examinarea medicala, monitorizarea cardiovasculara, hemograma, EKG (unde se vor depista infarctele miocardice, disritmiile, ori tulburarile de conducere), teste ale hormonilor tiroidieni, verificarea tensiunii arteriale, evaluarea sistemului nervos, respirator si cardiovascular, ecocardiografie Doppler, efectuarea de RMN sau computer tomograf.  

In situatia in care o persoana lesina, trebuie intervenit de urgenta. In caz contrar, prelungirea sincopei cu peste 4 minute prezinta riscuri definitive pentru creier. Pacientul va fi asezat pe spate, cu capul la nivelul corpului si intors pentru a preveni inghitirea limbii si blocarea cailor respiratorii si cu picioarele in sus. Daca persoana nu isi recapata cunostiinta in aproximativ 15-30 de secunde, se poate trece la procedura de resuscitare cardio-respiratorie. 

Imediat dupa depasirea sincopei este indicata prescrierea tratamentului si acordarea asistentei medicale, intrucat poate fi un semnal specific un afectiuni mai serioase.  

Stabilirea unui diagnostic adecvat si prescrierea unui tratament de specialitate pentru sincopa au scopul de a combate complicatiile si morbiditatea. Tratamentul sincopei este diferit, in functie de categoria acesteia. De regula, pacientii au nevoie sa creasca aportul de lichide consumate si sa reduca ortostatismul prelungit (statul in picioare continuu vreme indelungata). 

De asemenea, masurile preventive depind tot de tipul si cauza sincopei. O metoda eficienta de evitare a acesteia vizeaza modificarea stilului de viata prin: evitarea spatiilor aglomerate si supraincalzite, ridicarea lenta, hidratarea corespunzatoare (in acord cu nivelul temperaturii de afara) si renuntarea la mesele copioase. 

 

2.Sincopa vasovagala – Factori generatori, simptome, tratamente aplicate

Sincopa vasovagala este mai comuna cauza de pierdere a cunostiintei. Aceasta este provocata in momentul in care persoana experimenteaza emotii puternice de teama, frica la vederea sangelui sau in caz de stres puternic ori ortostatism prelungit. 

Sincopa vasovagala se manifesta prin episoade scurte de lesin, nu necesita tratament si de regula are drept cauza scaderea instanta a ritmului cardiac si tensiunii arteriale. Sincopele de acest tip emit semnale premonitorii precum: paloare, greata si transpiratie. 

Sincopa vasovagala are drept cauze reactia exagerata a sistemului nervos la vederea sangelui sau la alti factori cu impact emotional puternic. In consecinta, are loc o scadere a pulsului, ca de exemplu: dilatarea vaselor de sange ale membrelor inferioare si diminuarea tensiunii arteriale. 

Sincopa vasovagala este frecvent intalnita la persoanele tinere, cu precadere la femei si la persoanele varstnice cu boli cardiovasculare sau neurologice.

Ce declanseaza acest tip de sincope? 

  • Ortostatism prelungit; 
  • Expunerea la caldura; 
  • Frica puternica, durere; 
  • Proceduri medicale invazive; 
  • Efort intens, ridicarea de greutati. 

Stabilirea tratamentului corect este etapa precedata de efectuarea unui examen fizic la clinica de cardiologie, in care medicul va lua pulsul, va masura tensiunea arteriala si va efectua electrocardiograma de repaus. Se poate intampla ca medicul sa procedeze la realizarea masajului de sinus carotidian, dar acest lucru se intampla mai rar si in general sunt vizati barbatii peste 70 de ani.

Diagnosticarea sincopei vasovagale presupune urmatoarele investigatii: 

  • Electrocardiograma – inregistrarea semnalelor electrice de la nivelul inimii in vederea depistarii eventualelor  probleme caridace care pot conduce la lesinuri; 
  • Ecocardiografia – un test imagistic care poate stabili daca exista si alte probleme ale inimii ce pot conduce la lesin; 
  • Realizarea testului EKG de efort pentru identificarea afectiuni ale arterelor coronare si artimiile cardiace la activitate fizica intensa; 
  • Analize de sange in ipoteza in care exista suspiciuni de anemie, care ar putea constitui chiar principala cauza a lesinului. 

In privinta tratamentului, sincopa vasovagala are nevoie doar de recomandari privind combaterea ei. In primul rand, se impun modificari ale stilului de viata: hidratare corecta mai ales in sezonul cald, evitarea statului prea mult in picioare, a stresului si a locurilor aglomerate, consumul moderat de sare in conformitate cu parametrii tensiunii arteriale, eliminarea consumului de alcool si a medicamentelor ce reduc tensiunea arteriala.

Daca specialistul apreciaza ca este necesar acest lucru, atunci poate prescrie pacientului inclusiv:  

  • Tratament medicamentos; 
  • Tehnici speciale pentru eliminarea riscurilor de scadere a tensiunii arteriale periferice si acumularea de sange in membrele inferioare, precum: miscarea picioarelor, utilizarea de ciorapi elastici, consumul de sare daca tensiunea arteriala permite asta; 
  • Miscari de incrucisare a picioarelor, contractia pumnului si a antebratelor, ori a membrelor inferioare – scopul este acela de a ridica nivelul tensiunii arteriale, astfel incat sa prelungeasca semnalele premonitorii ale unui nou episod de sincopa. In acest interval de timp, persoana se poate aseza pentru a evita provocarea leziunilor in eventualitatea unui lesin. 

 

3.Sincopa cardiaca – Cum apare? Cum se manifesta? Cum o tratam?

Sincopa cardica poate rezulta dintr-o multitudine de factori, de la boli vasculare, aritmii, cardiomiopatii si pana la disectii de aorta sau infarcturi miocardice

Cauzele cel mai des intalnite pentru sincopa cardiaca sunt urmatoarele: 

  • Aritmiile ventriculare, tahiaritmiile supraventriculare. Perturbarea ritmului cardiac interfereaza cu actiunea de pompare de la nivelul inimii, proces care afecteaza circulatia sangelui si provoaca instant sincopele, fara nici un fel de simptom; 
  • Obstructii cardiace specifice embolismului pulmonar, hipertensiunii pulmonare, tamponadei cardiace si cardiomiopatiilor; 
  • Insuficienta cardiaca: functia de pompare a sangelui scade, iar creierul este cel mai afectat. 

Sincopa cardiaca are drept simptome: aritmiile, palpitatiile, dispneele, durerile retrosternale. Pacientul care experimenteaza sincopa cardiaca prezinta pulsul slab, paloare si transpiratie la nivelul tegumentelor. Aceasta categorie de sincope nu are semne premonitorii. 

Prevenirea sincopei cardiace este posibila doar prin vindecarea tulburarii care cauzeaza hipoperfuzia cerebrala. Medicii recomanda pacientilor cu sincopatie cardiaca sa evite sofatul cel putin pana la momentul stabilirii clare a cauzei sincopatiei si a inceperii tratamentului. 

Factorul declansator al sincopei este elementul care determina implicit prognosticul pacientului. Studiile au demonstrat teoria pe baza unor statistici efectuate asupra pacientilor cu varsta de peste 65 de ani. Aproximativ 20% dintre pacientii cu sincopa cardiaca au decedat, majoritatea subit, la interval de circa un an de cand au experimentat episodul de sincopa. Sincopele non-cardiace au un prognostic optimist, iar starea persoanei se imbunatateste in contextul respectarii indicatiilor medicale si a evitarii chiar si a celor mai mici factori de risc. 

 

In concluzie, ce trebuie sa stim despre sincopa? Sincopa este definitia unei marje largi de boli cronice. Este extrem de importanta efectuarea unei examinari medicale pentru depistarea sincopei si diferentierea ei de alte afectiuni in cursul procedurii de vindecare. Diagnosticul sincopei este precedat de anumite teste speciale si etape. Dupa stabilirea diagnosticului, tratamentul este recomandat de medic in acord cu factorul care a declansat problema. Sincopele non-cardiace ofera un prognostic favorabil, in ce sincopele de tip cardiac au un prognostic rezervat. 

 

Referinte:

https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/sincopa-cauze-simptome-tratament/

https://sfaturimedicale.ro/sincopa/

https://www.desprecopii.com/info-id-7724-nm-Ameteala-si-sincopa-la-copil.htm

https://www.sensiblu.com/articole/sincopa-cauze-simptome-si-tratament

 

 

Sursa foto: pixabay.com 

 

 

 

 

No Fields Found.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

  De multe ori auzim ca a facut cineva infarct, cu consecinte severe, “om sanatos, zdravan, inca tanar”, subintelegandu-se ca aparitia acestei boli
Citeste continuarea
  Nu demult, am avut un pacient in clinica ce suferise un infarct miocardic, caruia, din fericire, i-a supravietuit (o sa-l numim dl. M). Era la serviciu,
Citeste continuarea
  In fiecare an, cu prilejul marilor Sarbatori, care se “petrec la masa, in familie si cu prietenii” vedem cam aceleasi stiri la televizor. Cati
Citeste continuarea
Cum reacționăm la simptomul picioarele umflate? „Ne amintim de pacientul tânăr care a sosit cu o durere la un picior. Piciorul era umflat și îl
Citeste continuarea