Pe scurt. Defibrilatorul cardiac implantabil este un aparat mic, pus sub piele, care urmărește permanent ritmul inimii și oprește aritmiile ventriculare periculoase prin impulsuri sau printr-un șoc electric. Se recomandă după un stop cardiac sau la un risc mare de moarte subită, de exemplu în insuficiența cardiacă cu inima slăbită. Defibrilatorul extern automat ajută o persoană prăbușită.

Gândul că inima s-ar putea opri pe neașteptate, poate chiar noaptea, în somn, este o teamă firească pentru un om cu o boală de inimă. Teama poate crește atunci când medicul pomenește prima dată de un defibrilator, după un infarct, după un leșin fără explicație sau după o ecografie care arată o inimă slăbită. Pe Google apar întrebări precise. Când se pune un defibrilator cardiac? Cât poți trăi cu el? Cât costă? Noi adăugăm una practică, ce simți la un șoc. Restul investigațiilor inimii le găsești în ghidul investigațiilor cardiologice.

Ce este un defibrilator cardiac și cum funcționează?

Defibrilatorul este un aparat care oprește aritmiile ventriculare periculoase printr-un șoc electric. Există două feluri, implantabil (ICD) și extern automat (DEA, numit și DAE, în engleză AED). Cel implantabil are baterie, stă sub piele în zona pieptului și citește permanent semnalele electrice ale inimii. Când detectează o aritmie ventriculară care poate opri circulația sângelui, intervine singur, mai întâi cu impulsuri nedureroase și apoi, dacă este nevoie, cu un șoc.

Aritmiile ventriculare pornesc din camerele de jos ale inimii, numite ventriculi. În fibrilația ventriculară, ventriculii doar tremură și nu mai pompează sânge, iar inima intră în stop cardiac. Articolul de referință Medscape, actualizat în ianuarie 2026, arată că aparatul încearcă de obicei mai întâi stimularea antitahicardică, adică o serie scurtă de impulsuri mai rapide decât aritmia. Dacă impulsurile nu opresc aritmia sau dacă ritmul trece de pragul programat, aparatul aplică un șoc puternic.

Aparatul înregistrează fiecare episod și, prin monitorizarea la distanță, adică datele trimise automat către medic, poate trimite din timp avertismente despre baterie, sonde sau aritmii noi. Stimulatorul cardiac, în schimb, tratează ritmul prea lent.

Ce tipuri de defibrilator există?

Tipurile sunt cinci, adică trei defibrilatoare implantabile (transvenos, subcutanat și extravascular), vesta-defibrilator și defibrilatorul extern automat (DEA). Transvenosul are o sondă care trece printr-o venă până în inimă, iar la subcutanat și la extravascular sonda rămâne în afara inimii și a vaselor. Vesta se poartă pe corp o perioadă limitată, iar DEA-ul stă în spații publice, pentru martorii unui stop cardiac.

Ghidul ESC pentru insuficiența cardiacă din 2026 arată că defibrilatorul subcutanat nu este expus riscului de infecții din interiorul vaselor, dar nu poate face stimulare antitahicardică și nici nu tratează pulsul rar. În studiul PRAETORIAN, publicat în 2020 pe 849 de pacienți, complicațiile legate de aparat și șocurile nejustificate, luate împreună, au apărut după aproximativ patru ani la 15,1% dintre pacienții cu varianta subcutanată și la 15,7% dintre cei cu varianta transvenoasă. Pentru varianta extravasculară, același ghid notează că lipsesc încă datele pe termen lung.

Studiul VEST, publicat în 2018 pe 2.302 pacienți cu infarct recent și inimă slăbită, a testat vesta-defibrilator. Decesele prin aritmie au fost 1,6% în grupul cu vestă și 2,4% în grupul fără vestă, o diferență nesemnificativă statistic. Jumătate dintre cei din grupul cu vestă au purtat-o cel puțin 18 ore pe zi. Ghidul din 2026 o păstrează ca opțiune temporară pentru persoanele cu risc foarte mare, până la decizia privind un aparat implantabil.

Tip Unde stă Ce face în plus față de șoc Când se folosește
Transvenos (ICD) Generator sub claviculă, sondă în ventriculul drept Stimulare antitahicardică și stimulare pentru pulsul rar Când este nevoie și de stimulare
Subcutanat (S-ICD) Sub piele, peste stern și pe partea stângă a toracelui Doar o stimulare scurtă după șoc Vene greu de folosit, risc de infecție
Extravascular (EV-ICD) Sondă sub stern, generator pe partea stângă Stimulare antitahicardică Fără nevoie de stimulare pentru pulsul rar (Medscape, 2026)
Vestă-defibrilator Purtată pe corp Nu cere operație Temporar, până la decizia finală
DEA (extern automat) Spații publice Analizează ritmul și dă instrucțiuni vocale Martorii unui stop cardiac

Când se pune defibrilator cardiac?

Defibrilatorul se implantează în două situații. Prevenția secundară înseamnă că ai supraviețuit unui stop cardiac sau unei aritmii ventriculare care ți-a destabilizat circulația. Prevenția primară se referă la persoanele care nu au avut un astfel de episod, dar au un risc mare de moarte subită, cel mai des pentru că inima pompează slab.

Pentru prevenția secundară, ghidul ESC din 2022 pentru aritmiile ventriculare și prevenția morții subite, aflat în vigoare în noiembrie 2026, arată că analiza comună a trei studii mari a găsit o mortalitate cu 28% mai mică la cei cu defibrilator decât la cei tratați doar cu medicamente. Aproape toată diferența s-a datorat reducerii numărului de decese prin aritmie.

Pentru prevenția primară contează fracția de ejecție, adică procentul din sângele ventriculului stâng pe care inima îl împinge la fiecare bătaie, măsurat la ecocardiografie.

Ghidul ESC pentru insuficiența cardiacă, publicat în 2026 și în vigoare în noiembrie 2026, recomandă defibrilatorul persoanelor cu insuficiență cardiacă și fracție de ejecție de cel mult 35% după cel puțin trei luni de tratament optim.

Este vorba de cei cu simptome la efort obișnuit sau mic, dacă boala este cauzată de arterele inimii și medicul estimează că vor trăi peste un an în stare bună. Dacă insuficiența cardiacă are altă cauză, ghidul spune că defibrilatorul trebuie luat în considerare, dar recomandarea este mai slabă. Pragurile se individualizează, iar boala este explicată în articolul despre insuficiența cardiacă.

După un infarct, și momentul implantului contează. Ghidul din 2026 nu recomandă defibrilatorul preventiv în primele 40 de zile, pentru că implantul în acest interval nu a îmbunătățit evoluția. Ghidul din 2022 cere evaluarea indicației după primele șase săptămâni, de obicei prin repetarea ecocardiografiei.

Ce poate și ce nu poate face un defibrilator?

Defibrilatorul oprește aritmia după ce începe, dar nu împiedică apariția ei și nu tratează boala care o provoacă. Ghidul ESC din 2022 arată că mulți purtători au din nou aritmii, care pot provoca leșin sau șocuri. În aceste cazuri, este nevoie și de alte tratamente, cum sunt medicamentele sau ablația, o procedură prin cateter care tratează zona din care pornește aritmia.

Același ghid arată că, în studiile de prevenție secundară, reducerea mortalității cu 28% s-a tradus în medie prin 4,4 luni în plus de viață, pe o perioadă medie de urmărire de șase ani. De aceea, medicul discută decizia cu fiecare pacient.

Ghidul din 2022 arată că defibrilatorul pus preventiv aduce un beneficiu mai mic sau deloc persoanelor cu boală renală în stadiu final, cu diabet, precum și vârstnicilor. Ghidul din 2026 adaugă că beneficiul poate scădea mult și în prezența mai multor boli asociate. În schimb, o cohortă națională din Turcia, publicată în 2024 în BMC Medicine, a urmărit 5.450 de pacienți care luau deja cele patru medicamente de bază pentru insuficiența cardiacă. Cei cu defibrilator (ICD sau CRT-D, adică defibrilator cu resincronizare) au avut un risc de deces cu aproximativ un sfert mai mic decât pacienți asemănători, cu aceleași medicamente, dar fără defibrilator. Fiind un studiu observațional, nu dovedește singur că defibrilatorul a cauzat diferența. Implantul are și riscuri. Medscape enumeră printre complicații defectarea sondelor, infecția, șocurile nejustificate, hematomul din buzunarul aparatului și tromboza, iar ghidul din 2026 cere ca riscul de complicații pe toată viața să intre în decizie. Ambele ghiduri recomandă ca decizia să fie luată împreună cu medicul.

Cum se simte un șoc și ce faci după el?

Șocul poate fi dureros, iar stimularea antitahicardică nu doare, conform Medscape (2026). Ghidul ESC din 2022 cere ca fiecare purtător să primească de la medic un plan de acțiune pentru momentul unui șoc, așa că îl ceri la implant și îl păstrezi la îndemână. Dacă primești mai multe șocuri la rând sau te simți rău după un șoc, sună la 112.

Aparatul înregistrează episodul, iar specialistul poate vedea dacă șocul a oprit o aritmie reală sau dacă a fost nejustificat. Ghidul ESC din 2022 dă drept exemple de șoc nejustificat tahicardia pornită din atrii, camerele de sus ale inimii, și defectul unei sonde. În astfel de cazuri, ghidul recomandă oprirea terapiilor nepotrivite.

Același ghid recomandă ca fiecare purtător să primească un plan de acțiune pentru cazul în care aparatul dă un șoc. Dacă nu ai un plan scris, cere-l la următorul control și arată-l familiei.

Cât poți trăi cu defibrilator cardiac?

Nu există o cifră care să spună cât vei trăi dacă ai un defibrilator. Durata vieții depinde de boala de inimă pentru care ai primit aparatul, de vârstă și de celelalte boli. Rolul defibrilatorului este să oprească aritmia care poate duce la moarte subită. Cu defibrilatorul îți continui viața, cu controale pe toată durata ei și cu recomandările medicului.

Ghidul ESC din 2022 arată că aproape 20% dintre purtători au anxietate sau depresie, iar neliniștea vine mai ales din teama unui șoc viitor. Ghidul recomandă ca medicul să discute deschis cu fiecare purtător despre funcționarea aparatului, viața sexuală și restricțiile de condus. Dacă teama persistă, poate fi nevoie și de ajutorul unui psiholog.

Înainte de orice RMN sau operație, spune echipei medicale că ai un defibrilator. Medscape include rezonanța magnetică printre situațiile care pot crea probleme aparatului. Anunță medicul dacă zona implantului se înroșește, se umflă, apar secreții sau faci febră, pentru că acestea pot fi semne de infecție.

Când se schimbă defibrilatorul și când se poate opri?

Generatorul, adică partea aparatului care conține bateria, se schimbă când bateria se apropie de final. Controalele pot arăta din timp când se apropie momentul. Ghidul ESC pentru insuficiența cardiacă din 2026 recomandă reevaluarea nevoii de defibrilator înainte de fiecare schimbare. După o discuție cu medicul, funcția de șoc poate fi și oprită.

Același ghid arată că peste 15% dintre pacienții care nu primiseră niciun șoc justificat de la primul generator au primit șocuri după schimbarea lui. Așadar, lipsa șocurilor nu înseamnă automat că aparatul nu mai este necesar. Ghidul recomandă totuși să fie reevaluate riscul, complicațiile, fragilitatea și alegerea pacientului. Un studiu din 2023, făcut prin interviuri cu purtători, arată că sfatul medicului cântărește mult în această decizie. Când se schimbă un stimulator cardiac afli din articolul despre stimulatorul cardiac.

În ultima etapă a vieții, aparatul poate da multe șocuri. De aceea, ghidul din 2022 recomandă să discuți posibilitatea opririi funcției de șoc înainte de implant. Stimularea pentru pulsul rar rămâne de regulă pornită.

Ce faci dacă cineva se prăbușește lângă tine?

Dacă cineva se prăbușește și nu reacționează, sună imediat la 112. Operatorul îți va spune ce să faci până sosește echipajul. Dacă există un defibrilator extern automat în apropiere, roagă pe cineva să îl aducă. Pornește aparatul și urmează instrucțiunile vocale. Defibrilatorul analizează singur ritmul inimii.

Ghidul ESC din 2022 arată că echipajele de urgență tratează în fiecare an aproximativ 300.000 de cazuri de stop cardiac în afara spitalului, în Europa, iar supraviețuirea rămâne scăzută. Resuscitarea începută de martori și defibrilatoarele din spațiile publice cresc șansele de supraviețuire și de recuperare neurologică după stop. Un consens internațional din 2026 numește obstacolele, de la accesul limitat în afara programului până la instruirea insuficientă și teama martorilor de răspundere legală. Pașii resuscitării îi găsești în articolul nostru despre cum recunoști stopul cardiac și cum intervii rapid.

Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?

Sună imediat la 112 în oricare dintre situațiile de mai jos.

  • După un șoc ai durere în piept, respiri greu, ai amețeli sau ești confuz.
  • Ai primit mai multe șocuri la rând.
  • Porți un defibrilator și ai leșinat, adică ai pierdut cunoștința, cu șoc sau fără șoc.
  • Un om de lângă tine se prăbușește și nu reacționează.

Dacă ai primit un singur șoc și te simți bine, urmezi planul de acțiune primit de la medic. Anunță medicul care îți urmărește aparatul dacă zona implantului se înroșește, se umflă, are secreții ori faci febră.

Programează o consultație la cardiolog, fără urgență, în oricare dintre situațiile de mai jos.

  • Ai avut un infarct, iar ecografia a arătat o inimă care pompează slab.
  • Ai insuficiență cardiacă și nu ai discutat despre riscul de moarte subită.
  • Ai avut leșinuri pe care încă nu le-a evaluat un medic sau o aritmie despre care nu știi cât de serioasă este.
  • Se apropie schimbarea generatorului și vrei să înțelegi dacă mai ai nevoie de defibrilator.

Cum te ajutăm la Cardio Clinic

Cardio Clinic este o clinică privată de cardiologie din București. În aceeași locație oferă și servicii de neurologie, endocrinologie, diabet și nutriție. Defibrilatorul se implantează în centre specializate, iar noi evaluăm riscul și urmărim boala de inimă. Cei peste 25 de medici cardiologi primari fac consultația, EKG-ul, ecocardiografia și Holter EKG-ul, adică înregistrarea ritmului inimii pe parcursul unei zile întregi, în aceeași locație.

Consultația de electrofiziologie și aritmologie este discuția cu medicul specializat în tulburările de ritm, care te ajută să afli dacă ai nevoie de un defibrilator și ce întrebări să adresezi centrului de implant. Centrul care te urmărește verifică tehnic aparatul deja implantat.

De regulă, poți obține o programare în 24-48 de ore. Te poți programa online sau telefonic, la 031 433 43 76.

Întrebări frecvente despre defibrilator

Cât costă un defibrilator cardiac?

Nu îți putem da o cifră, pentru că prețul depinde de aparatul ales și îl stabilește centrul specializat care face implantul. Cardiologul confirmă întâi indicația, iar centrul de implant îți spune apoi prețul și ce acoperă asigurarea ta.

Care este diferența dintre defibrilator și stimulator cardiac?

Stimulatorul cardiac trimite impulsuri slabe când inima bate prea rar. Defibrilatorul implantabil oprește ritmurile ventriculare prea rapide prin impulsuri rapide sau printr-un șoc. Defibrilatorul cu sondă în inimă poate stimula și inima când pulsul este prea rar.

Previne defibrilatorul un infarct?

Nu. Infarctul apare când se blochează o arteră a inimii, iar defibrilatorul nu acționează asupra arterelor. Aparatul oprește doar aritmia care poate apărea după un infarct sau când inima este slăbită.

Pot conduce mașina dacă am defibrilator?

Ghidul ESC din 2022 recomandă ca medicul să discute cu fiecare purtător restricțiile de condus. Medicul care te urmărește îți spune cât timp să nu conduci după implant sau după un șoc și ce reguli li se aplică șoferilor profesioniști.

Poate folosi oricine un defibrilator extern automat?

Da. Ghidul ESC din 2022 arată că resuscitarea începută de martori și folosirea defibrilatoarelor publice cresc șansele de supraviețuire. Pornește aparatul și urmează instrucțiunile vocale.

Surse

  1. Zeppenfeld K, et al. 2022 ESC Guidelines for the management of patients with ventricular arrhythmias and the prevention of sudden cardiac death. Eur Heart J. 2022;43(40):3997-4126, în vigoare în noiembrie 2026. PMID 36017572. DOI 10.1093/eurheartj/ehac262
  2. Køber L, et al. 2026 ESC Guidelines for the management of heart failure. Eur Heart J. 2026;47(38):5346-5457, în vigoare în noiembrie 2026. PMID 42661420. DOI 10.1093/eurheartj/ehag100
  3. Knops RE, et al. Subcutaneous or Transvenous Defibrillator Therapy N Engl J Med. 2020;383(6):526-536. PMID 32757521. DOI 10.1056/NEJMoa1915932
  4. Olgin JE, et al. Wearable Cardioverter-Defibrillator after Myocardial Infarction N Engl J Med. 2018;379(13):1205-1215. PMID 30280654. DOI 10.1056/NEJMoa1800781
  5. Montembeau SC, et al. Patients’ Perspectives Regarding Generator Exchanges of Implantable Cardioverter Defibrillators. Circ Cardiovasc Qual Outcomes. 2023;16(8):509-518. PMID 37492959.
  6. Sahin A, et al. Impact of implantable cardioverter defibrillators on mortality in heart failure receiving quadruple guideline-directed medical therapy. BMC Med. 2024;22(1):539. PMID 39551747.
  7. Thies KC, et al. Barriers and enablers to public access defibrillation, an international RAND-UCLA consensus study. Scand J Trauma Resusc Emerg Med. 2026;34(1):66. PMID 41827040.
  8. Medscape Reference. Pacemakers and Implantable Cardioverter-Defibrillators, actualizat 24 ianuarie 2026 (referință).
  9. Medscape Medical News. Extravascular ICD Shows High Performance and Safety in Real-World Use Through 1 Year, 28 septembrie 2026 (referință).

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

Nu am găsit niciun câmp.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

Valvele inimii pe înțelesul tău, ce face fiecare, ce înseamnă stenoza, regurgitarea și suflul, ce arată ecografia și când mergi la
Citeste continuarea
Stimulator cardiac (pacemaker) explicat pe înțeles: când este nevoie de el, riscurile, telefonul, RMN-ul, bateria și controalele. Ce întrebi
Citeste continuarea
Insuficiența mitrală pe înțeles, ce înseamnă gradul de pe ecografie, cât de des revii la control și când se repară valva. Programează o
Citeste continuarea
Defibrilatorul cardiac pe înțeles, când se pune, cum se simte un șoc, ce faci după el și cum trăiești cu aparatul. Programează o evaluare
Citeste continuarea