Pe scurt. Un stimulator cardiac (pacemaker) este un dispozitiv mic, implantat sub piele, de obicei sub claviculă, care trimite impulsuri electrice spre inimă atunci când aceasta bate prea rar sau când impulsul electric se blochează pe drum. Se implantează când pulsul rar produce simptome sau când blocul electric este sever, după ce medicul exclude cauzele care se pot corecta.

Poate că, după un EKG sau un Holter, medicul ți-a spus că pulsul tău rar ar putea necesita un stimulator cardiac și te-a trimis la un aritmolog, adică la cardiologul care se ocupă de ritmul inimii. Sau poate că un părinte are deja un stimulator și nu știi dacă mai poate ține telefonul în buzunar ori dacă poate face un RMN. Este firesc să te sperii, dar stimulatorul nu înlocuiește inima. El urmărește activitatea electrică a inimii și intervine atunci când ritmul ei propriu nu mai este suficient. Mai jos afli de la Cardio Clinic, clinică privată de cardiologie din București, când este nevoie de stimulator, ce riscuri are și cum arată viața după implant, pe baza ghidului ESC 2021 despre stimularea cardiacă, a paginilor NHS și AHA și a referințelor Medscape din 2026. Locul stimulatorului printre celelalte investigații îl găsești în ghidul nostru despre investigațiile cardiologice.

Ce este un stimulator cardiac și cum funcționează?

Stimulatorul cardiac este un dispozitiv implantat sub piele, care trimite impulsuri electrice spre inimă când ritmul propriu este prea lent sau blocat. Are două părți, generatorul și sondele. Generatorul este o cutie mică, cu baterie și circuite, așezată lângă claviculă, iar sondele sunt fire subțiri care duc impulsul până în inimă. Potrivit ghidului ESC 2021, dispozitivul detectează activitatea electrică proprie a inimii și reface frecvența și ordinea firească a bătăilor dintre atrii și ventricule.

Medscape (referință actualizată în ianuarie 2026) descrie trei tipuri, unicameral (o singură cameră a inimii), bicameral (atriul și ventriculul drept, în ordinea naturală) și biventricular, folosit în anumite forme de insuficiență cardiacă.

Există și stimulatoare fără sonde (leadless), în formă de capsulă, introduse printr-o venă de la coapsă și fixate direct în ventriculul drept. Ghidul ESC 2021 notează că scoaterea lor la sfârșitul duratei de funcționare poate fi dificilă. Într-un studiu publicat în 2023 în New England Journal of Medicine, pe 300 de pacienți cu un sistem din două capsule, 90,3% nu avuseseră complicații grave legate de dispozitiv sau de procedură la 90 de zile (studiu fără grup de comparație, finanțat de producător). O sinteză din European Heart Journal, publicată în 2025, arată mai puține complicații legate de dispozitiv decât la stimulatoarele clasice.

Când ai nevoie de stimulator cardiac?

Ghidul european de stimulare cardiacă și resincronizare (ESC 2021, în vigoare în noiembrie 2026) prezintă două motive principale pentru implant. Primul este blocul atrioventricular de grad înalt, când impulsul se oprește între atrii și ventricule. Al doilea este disfuncția nodului sinusal, ceasul natural al inimii, când pulsul rar produce simptome.

Ghidul arată că pacienții cu bloc atrioventricular de grad înalt care nu primesc stimulator au o supraviețuire vizibil mai slabă decât pacienții tratați. Pentru blocul de gradul II tip Mobitz II, blocul avansat și blocul de gradul III fără o cauză reversibilă, ghidul spune că stimulatorul se implantează chiar și în lipsa simptomelor. Pentru un bloc 2 la 1 descoperit întâmplător, medicul ia decizia de la caz la caz. În disfuncția nodului sinusal, ghidul precizează că nu există dovezi că stimulatorul îmbunătățește prognosticul, așa că medicul îl recomandă doar când simptomele, de exemplu amețeala, leșinul sau oboseala la efort, se leagă clar de pulsul rar.

Înainte de decizie, medicul caută cauzele care se pot corecta, de la medicamente la dezechilibre de electroliți, explicate în articolul despre pulsul mic și când este periculos, iar pagina despre bradicardia sinusală descrie boala propriu-zisă.

Ghidul explică și când nu este nevoie de stimulator. Un puls rar fără simptome poate fi normal la sportivii antrenați, la tineri și în somn. Blocul de ramură fără simptome nu cere stimulator, cu excepția blocului alternant, pentru că, potrivit ghidului ESC 2021, doar 1 până la 2% dintre acești pacienți ajung în fiecare an la bloc atrioventricular. În cazul unui leșin fără cauză cunoscută, ghidul propune întâi un monitor implantabil de ritm, care poate înregistra episodul, în locul unui stimulator pus fără dovada legăturii cu ritmul. Celelalte tulburări de ritm sunt descrise în articolul despre aritmia cardiacă.

Cum se implantează un stimulator cardiac?

Implantarea unui stimulator clasic durează de obicei în jur de o oră și se face în spital, cu anestezie locală și uneori cu un sedativ. De regulă, pacientul rămâne internat o noapte. Așa descrie procedura pagina NHS a serviciului public de sănătate britanic, revizuită în martie 2026. Stimulatorul fără sonde se introduce printr-o venă, fără tăietură în piept, iar pacientul pleacă de obicei acasă în aceeași zi.

Dacă ai febră sau o infecție activă, ghidul ESC 2021 spune că implantul se amână până când nu ai mai avut febră cel puțin 24 de ore, iar antibioticul dat înainte de procedură este standard.

Anticoagulantele cer atenție. Ghidul arată că, la pacienții tratați cu antivitamine K, cum este warfarina, înlocuirea temporară a warfarinei cu heparină a crescut de 4,6 ori riscul de hematom, față de continuarea tratamentului. Nu opri și nu schimba singur anticoagulantul, pentru că echipa care face implantul îți spune cum procedezi.

Care sunt riscurile și dezavantajele unui stimulator cardiac?

Ghidul ESC 2021 citează un studiu danez pe întreaga populație în care complicațiile au apărut la 9,9% dintre pacienți la primul implant, la 14,8% la o extindere a sistemului sau la o intervenție pe sonde și la 5,9% când s-a schimbat doar generatorul. Tabelul 12 din același ghid enumeră, printre complicații, hematomul din zona generatorului (2,1 până la 5,3%), reintervenția pe sonde (1,0 până la 5,9%) și infecția din primul an (0,7 până la 1,7%).

Ghidul ESC 2021 arată că hematomul crește riscul unei infecții ulterioare, iar riscul general scade când implantul se face într-un centru care efectuează suficiente proceduri.

Un dezavantaj mai puțin cunoscut este sindromul de stimulator, descris de Medscape (martie 2026) ca o stare în care pacientul se simte mai rău după implant, cu pulsații neregulate sau presiune în cap și în gât, pentru că atriile și ventriculii nu mai bat în ordinea firească. Stimularea bicamerală poate ameliora simptomele.

Ghidul mai arată că stimularea cronică a ventriculului drept poate slăbi pompa inimii la unii pacienți, iar printre scopurile controalelor periodice pune o stimulare cât mai apropiată de ritmul natural. Controalele continuă cât timp ai stimulatorul, după calendarul din Tabelul 13 al ghidului ESC 2021, iar generatorul se înlocuiește când bateria se apropie de final.

Cum arată viața cu un stimulator cardiac?

Studiile analizate de ghidul ESC 2021 au găsit, fără excepție, o calitate a vieții mai bună la pacienții cu stimulare. În primele 4 până la 6 săptămâni după implant, ghidul recomandă să eviți efortul intens și exercițiile cu brațul de pe partea unde este dispozitivul. După aceea, ghidul încurajează mișcarea regulată. Restricțiile țin de boala de bază, nu de stimulator.

În primele zile este normal să fii obosit și să te doară pieptul, iar timp de 4 până la 6 săptămâni NHS recomandă să nu ridici obiecte grele și să nu ridici cotul mai sus de umăr.

Ghidul ESC 2021 consemnează consensul că sporturile de contact, precum rugby-ul sau artele marțiale, trebuie evitate. Pentru fotbal sau baschet, ghidul recomandă o protecție specială peste dispozitiv. Ghidul ESC 2021 include condusul mașinii printre subiectele pe care echipa medicală le discută cu pacientul, fără o durată fixă. NHS recomandă să nu conduci cel puțin prima săptămână după implant, iar medicul care urmărește stimulatorul îți confirmă momentul în care poți conduce din nou.

După implant primești un card de purtător. NHS recomandă să îl arăți oricărui medic sau stomatolog înainte de un tratament și personalului de securitate din aeroport.

Ce aparate pot interfera cu stimulatorul cardiac?

Aparatele obișnuite din casă, precum cuptorul cu microunde, calculatorul sau uscătorul de păr, au un risc mic sau inexistent, iar telefonul mobil are un risc foarte mic dacă îl ții la cel puțin 15 centimetri de stimulator (AHA, 2024). Asociația Americană a Inimii (AHA) recomandă și să ții motoarele și antenele aparatelor la aceeași distanță.

Pentru telefon, AHA recomandă să vorbești la urechea opusă stimulatorului și să nu îl porți în buzunarul de la piept. Distanța de 15 centimetri se aplică și căștilor și magneților, iar AHA recomandă să eviți brățările și saltelele magnetice, cântarele care măsoară grăsimea corporală și aparatele de electrostimulare abdominală.

Plita cu inducție nu apare în sursele consultate, așa că întreabă medicul care urmărește stimulatorul ce distanță păstrezi. Ghidul ESC 2021 arată că electrocauterul din sala de operație este cea mai frecventă sursă de interferență. De aceea, anunță chirurgul că ai stimulator.

Situația Ce spune sursa Ce faci
Telefonul mobil Risc foarte mic (AHA, 2024) Îl ții la cel puțin 15 cm, vorbești la urechea opusă
Căștile și magneții Pot interfera (AHA, 2024) Cel puțin 15 cm, nimic magnetic pe piept
Cuptorul cu microunde și aparatele de bucătărie Risc mic sau inexistent (AHA, 2024) Le folosești normal, ținând motoarele și antenele la cel puțin 15 cm (AHA, 2024)
Cântarul de grăsime corporală, electrostimularea abdominală Probabil interferează (AHA, 2024) Le eviți
Porțile antifurt și detectorul din aeroport Simptome importante puțin probabile (AHA, 2024) Treci fără să zăbovești și arăți cardul
Plita cu inducție Nu apare în sursele citite Întrebi medicul care urmărește stimulatorul
RMN Posibil, cu protocol (ESC 2021) Anunți dispozitivul și ceri documentele lui

Se poate face RMN cu stimulator cardiac?

Da, în multe cazuri. Ghidul ESC 2021 arată că majoritatea producătorilor oferă astăzi dispozitive compatibile RMN în anumite condiții. Compatibilitatea se stabilește pentru întregul sistem, adică pentru generator și sonde de la același producător. Examinarea urmează protocolul standard al spitalului, care include și programarea dispozitivului.

Termenul corect este „compatibil RMN în anumite condiții” (MR conditional), nu „sigur la RMN”. Potrivit ghidului, producătorul poate cere o pauză de regulă de 6 săptămâni după implant, deși RMN-ul se poate face mai devreme dacă situația clinică o cere. Și sistemele fără această etichetă pot fi scanate în siguranță, cu precauții, spune ghidul. Un studiu publicat în 2022 în European Heart Journal a analizat 1.148 de examinări RMN la 970 de pacienți cu stimulatoare sau defibrilatoare. Mai mult de jumătate dintre sisteme nu aveau etichetă de compatibilitate. Când echipele au respectat protocoalele, studiul nu a găsit niciun eveniment advers legat de sonde.

Cere centrului care a făcut implantul documentele dispozitivului, cu modelul generatorului și al sondelor. Ai nevoie de aceste informații pentru „fișa de compatibilitate RMN”.

Cât durează bateria și cât de des se face controlul?

Bateria unui stimulator cardiac durează de obicei 6 până la 7 ani, potrivit paginii NHS revizuite în martie 2026. Când bateria se apropie de momentul înlocuirii, controalele devin mai dese. Ghidul ESC 2021 arată că generatorul se înlocuiește printr-o nouă intervenție, care are un risc de complicații mai mic decât primul implant.

Tabelul 13 al ghidului ESC 2021 propune un control în primele 72 de ore, altul între 2 și 12 săptămâni după implant, apoi, la stimulatoarele unicamerale și bicamerale, unul pe an în cabinet, la fiecare 3 până la 6 luni când bateria începe să se descarce. Cu monitorizare la distanță, datele se transmit de acasă la fiecare 6 luni, iar vizita în cabinet se poate rări la 18 până la 24 de luni. Centrul care te urmărește poate stabili alt ritm.

Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?

Sună la 112 dacă ai leșinat, simți durere sau apăsare în piept, ai o durere care se întinde spre brațe, spate, gât sau maxilar, respiri foarte greu ori ești brusc confuz. Nu conduce singur la spital.

După implant, NHS recomandă să contactezi de urgență centrul care te urmărește dacă rana se umflă, se înroșește, sângerează sau curge din ea lichid, dacă ai febră ori frisoane sau dacă revin simptomele de dinainte.

Programează o consultație de cardiologie dacă ai observat recent că pulsul este rar, ai amețeli repetate, obosești neobișnuit la efort sau simți că ai fost aproape să leșini.

Cum te ajutăm la Cardio Clinic

Cardio Clinic funcționează din 2008 și lucrează cu peste 25 de medici cardiologi primari. Consultația, EKG-ul, ecocardiografia, Holterul EKG, Holterul tensional și testul de efort au loc în aceeași clinică. Tot aici găsești servicii de neurologie, endocrinologie, diabet și nutriție.

Nu facem implanturi. Evaluăm cauza pulsului rar printr-o consultație și un EKG, iar dacă simptomele apar și dispar, medicul poate recomanda un Holter EKG. Pentru tulburările de ritm oferim și consultații de electrofiziologie și aritmologie. Dacă ai nevoie de stimulator, te îndrumăm către un centru care face implantul. După aceea, te putem urmări pentru boala de bază. Programările se fac, de regulă, în 24 până la 48 de ore, prin programarea online sau la telefon, 031 433 43 76.

Întrebări frecvente despre stimulatorul cardiac

Cât poți trăi cu stimulator cardiac?

În blocul atrioventricular de grad înalt, pacienții cu stimulator au o supraviețuire mai bună decât cei fără stimulator (ESC 2021). În rest, speranța de viață depinde de boala de bază care a dus la implant, nu de dispozitiv. Medicul tău îți spune ce înseamnă acest lucru în cazul tău.

Pot vorbi la telefonul mobil dacă am stimulator cardiac?

Da. AHA consideră riscul foarte mic și recomandă să ții telefonul la cel puțin 15 centimetri de stimulator, la urechea opusă, nu în buzunarul de la piept.

Pot trece prin detectorul de metale din aeroport?

Da. Arată cardul de purtător, iar dacă personalul folosește un detector de mână, NHS recomandă să ceri să nu fie ținut deasupra stimulatorului sau să soliciți un control manual.

Ce se întâmplă când se termină bateria stimulatorului?

Controalele arată din timp când bateria se apropie de final. Potrivit ghidului ESC 2021, generatorul se înlocuiește printr-o nouă intervenție, care are un risc de complicații mai mic decât primul implant.

Pot face sport cu stimulator cardiac?

Da, ghidul ESC 2021 încurajează mișcarea regulată. În primele 4 până la 6 săptămâni eviți efortul intens și exercițiile cu brațul de pe partea dispozitivului, iar sporturile de contact, precum rugby-ul, le eviți și după aceea.

Cât costă un stimulator cardiac și este decontat?

Cardio Clinic nu face implanturi, deci nu poate comunica un preț. Costul și decontarea depind de spitalul care face implantul și de statutul tău de asigurat, iar spitalul îți dă aceste informații. Noi te ajutăm să afli, prin evaluare, dacă ai nevoie de stimulator.

Surse

  1. Glikson M, et al. 2021 ESC Guidelines on cardiac pacing and cardiac resynchronization therapy. Eur Heart J. 2021;42(35):3427-3520, în vigoare în noiembrie 2026. PMID 34455430. DOI 10.1093/eurheartj/ehab364
  2. Knops RE, et al. A Dual-Chamber Leadless Pacemaker, N Engl J Med. 2023;388(25):2360-2370. PMID 37212442. DOI 10.1056/NEJMoa2300080
  3. Saleem-Talib S, et al. Leadless pacing, a comprehensive review, Eur Heart J. 2025;46(21):1979-1990. PMID 40105878. DOI 10.1093/eurheartj/ehaf119
  4. Bhuva AN, et al. Evidence to support magnetic resonance conditional labelling of all pacemaker and defibrillator leads in patients with cardiac implantable electronic devices. Eur Heart J. 2022;43(26):2469-2478. PMID 34435642. DOI 10.1093/eurheartj/ehab350
  5. NHS, Pacemakers, revizuit la 30 martie 2026, nhs.uk/tests-and-treatments/pacemaker-implantation
  6. American Heart Association, Devices That May Interfere With ICDs and Pacemakers, revizuit la 29 octombrie 2024, heart.org
  7. Medscape Reference, Pacemakers and Implantable Cardioverter-Defibrillators, actualizat pe 24 ianuarie 2026, și Pacemaker Syndrome, actualizat pe 26 martie 2026 (referință)

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.

Nu am găsit niciun câmp.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

Valvele inimii pe înțelesul tău, ce face fiecare, ce înseamnă stenoza, regurgitarea și suflul, ce arată ecografia și când mergi la
Citeste continuarea
Stimulator cardiac (pacemaker) explicat pe înțeles: când este nevoie de el, riscurile, telefonul, RMN-ul, bateria și controalele. Ce întrebi
Citeste continuarea
Insuficiența mitrală pe înțeles, ce înseamnă gradul de pe ecografie, cât de des revii la control și când se repară valva. Programează o
Citeste continuarea
Defibrilatorul cardiac pe înțeles, când se pune, cum se simte un șoc, ce faci după el și cum trăiești cu aparatul. Programează o evaluare
Citeste continuarea