Pe scurt. Un risc cardiovascular crescut înseamnă o probabilitate mare de infarct sau accident vascular cerebral în următorii 10 ani. Medicul estimează această probabilitate cu scorul SCORE2, pe baza vârstei, sexului, tensiunii, colesterolului și fumatului. Ghidul european din 2024 stabilește tratamentul tensiunii în funcție de acest risc, nu doar de o valoare izolată.
Poate ai tensiunea puțin peste normal, colesterolul ușor mărit și un părinte care a avut un infarct devreme. Fiecare factor, privit separat, pare ușor de amânat. Riscul cardiovascular rezultă însă din toți acești factori luați împreună, iar medicul îl evaluează în ansamblu. Acesta este motivul pentru care două persoane cu aceeași tensiune pot primi recomandări diferite.
Ghidul acesta explică ce înseamnă riscul total, cum îl calculează cardiologul, ce valori ale tensiunii contează după ghidul ESC din 2024 și când se trece de la schimbarea stilului de viață la medicamente.
Ce este riscul cardiovascular total și cum îl calculează medicul?
Riscul cardiovascular total este probabilitatea de a avea un eveniment cardiovascular fatal sau nefatal, de pildă un infarct sau un accident vascular cerebral, în următorii 10 ani. Cardiologul îl estimează cu SCORE2 la persoanele de 40-69 de ani, fără boală cardiovasculară și fără diabet, iar la persoanele de 70 de ani și peste folosește SCORE2-OP.
SCORE2 folosește vârsta, sexul, fumatul, tensiunea sistolică, colesterolul total și colesterolul HDL. Scorul a fost construit pe date de la 677.684 de persoane din 45 de cohorte, cu 30.121 de evenimente cardiovasculare, și publicat în European Heart Journal în 2021 (PMID 34120177). Rezultatul depinde de regiunea în care trăiești, pentru că ghidul ESC din 2021 împarte țările în patru grupe după mortalitatea cardiovasculară, iar România se află în grupa cu risc foarte mare.
Diferența contează în practică. Autorii SCORE2 dau un exemplu pentru un fumător de 50 de ani, cu tensiunea sistolică de 140 mmHg, colesterol total de 5,5 mmol/L și HDL de 1,3 mmol/L. Riscul la 10 ani este de 14,0% pentru un bărbat din țările cu risc foarte mare, față de 5,9% pentru unul din țările cu risc mic. La femei, cifrele sunt 13,7% și 4,2%.
Pragurile folosite pentru interpretarea scorului depind de vârstă, conform ghidului ESC din 2021 pentru persoanele aparent sănătoase. Sub 50 de ani, riscul este mic spre moderat sub 2,5%, crescut între 2,5% și 7,5% și foarte crescut la 7,5% sau peste. Între 50 și 69 de ani, pragurile sunt 5% și 10%, iar de la 70 de ani în sus sunt 7,5% și 15%.
SCORE2 nu se aplică oricui. Dacă ai deja o boală cardiovasculară, diabet, boală cronică de rinichi sau hipercolesterolemie familială, ghidul te încadrează direct într-o categorie de risc mai înaltă, fără calcul. Pentru diabetul de tip 2 la sub 60 de ani, ghidul ESC din 2024 pentru hipertensiune menționează un instrument separat, SCORE2-Diabetes. Despre prevenția pe termen lung, vezi articolul despre longevitatea cardiovasculară.
Ce valori ale tensiunii sunt considerate crescute?
Ghidul ESC din 2024 împarte tensiunea măsurată la cabinet în trei categorii. Sub 120/70 mmHg este tensiune „non-crescută”, între 120/70 și 139/89 mmHg este tensiune „crescută” (categorie nouă), iar de la 140/90 mmHg în sus este hipertensiune. Pragurile diferă puțin acasă și la monitorizarea pe 24 de ore.
Ghidul nu mai folosește termenul „normală”, pentru că riscul cardiovascular începe să crească și sub 120 mmHg sistolic, mai ales la femei. Ghidul publicat în octombrie 2024 este în vigoare și în octombrie 2026, iar în PubMed nu am găsit o versiune mai nouă, ci doar erate din 2025.
| Categorie | La cabinet | Acasă | Monitorizare pe 24 de ore |
|---|---|---|---|
| Tensiune non-crescută | sub 120/70 | sub 120/70 | sub 115/65 |
| Tensiune crescută | 120/70 până la sub 140/90 | 120/70 până la sub 135/85 | 115/65 până la sub 130/80 |
| Hipertensiune | 140/90 sau peste | 135/85 sau peste | 130/80 sau peste |
Valoarea de sus este tensiunea sistolică (din timpul contracției inimii), iar cea de jos este tensiunea diastolică (dintre bătăi).
Categoria „crescută” nu înseamnă automat pastile. Într-o cohortă norvegiană urmărită 30 de ani, publicată în Heart în 2025 (PMID 40404281), 32% dintre cei 2.688 de participanți aveau la 40 de ani tensiunea între 130-139/80-89 mmHg, dar doar 4 aveau un risc suficient de mare pentru tratament medicamentos. Articolul despre valorile normale ale tensiunii pe vârste explică cum arată aceste cifre în viața de zi cu zi.
Cum măsori corect tensiunea și ce sunt hipertensiunea de halat alb și cea mascată?
Diagnosticul se confirmă prin măsurători în afara cabinetului, acasă sau cu un aparat purtat 24 de ore. Acasă se fac două măsurători la 1-2 minute distanță, dimineața și seara, la aceleași ore, timp de minimum 3 zile și până la 7 zile, apoi se face media. O valoare izolată la cabinet nu este suficientă.
Ghidul ESC din 2024 precizează și detalii practice. Dimineața măsori înainte de micul dejun și înainte de medicație, dar nu imediat după trezire. Aparatul trebuie validat, de preferat cu manșetă pentru braț, iar un aparat mai vechi de 4 ani poate da valori greșite. Pașii compleți sunt în articolul despre măsurarea corectă a tensiunii acasă.
Măsurătorile din afara cabinetului scot la iveală două situații, definite de ghid. Hipertensiunea de halat alb înseamnă 140/90 mmHg sau peste la cabinet, dar sub 135/85 acasă sau în timpul zilei la monitorizarea ambulatorie. Hipertensiunea mascată este opusul, cu valori sub 140/90 la cabinet și de 135/85 sau peste în afara lui.
Distincția are consecințe. Un articol de sinteză din Hypertension (2021, PMID 33390042) arată că hipertensiunea de halat alb este o stare cu risc mic, în timp ce cea mascată are un risc aproape la fel de mare ca hipertensiunea confirmată și la cabinet, iar valorile pe 24 de ore și cele din timpul nopții se corelează mai strâns cu complicațiile decât tensiunea de la cabinet. Aparatul care înregistrează tensiunea pe 24 de ore este Holter TA.
Când începe tratamentul cu medicamente și care este ținta de tensiune?
La hipertensiune confirmată, adică 140/90 mmHg sau peste, ghidul ESC din 2024 recomandă tratament medicamentos prompt, împreună cu schimbarea stilului de viață. La tensiunea crescută, decizia depinde de riscul total, iar ținta în timpul tratamentului este 120-129 mmHg sistolic, dacă este bine tolerată.
În categoria 120-139/70-89 mmHg, ghidul pornește de la riscul tău. Dacă riscul la 10 ani este de cel puțin 10% după SCORE2 sau SCORE2-OP, sau dacă ai diabet, boală cardiovasculară stabilită, boală cronică de rinichi moderată sau severă, hipercolesterolemie familială ori afectare de organ, urmează 3 luni de măsuri de stil de viață. După aceea, dacă tensiunea confirmată rămâne la 130/80 mmHg sau peste, se recomandă medicamente. La riscul mic, ghidul recomandă stilul de viață, iar medicamentele se pot discuta individual dacă după 6-12 luni valorile rămân între 130/80 și 140/90 mmHg.
Ținta sistolică de 120-129 mmHg are clasa de recomandare I și nivelul de dovadă A în ghidul ESC din 2024, cu condiția să fie tolerată. Pentru diastolică, ținta de 70-79 mmHg are clasa IIb și nivelul C, deci dovada este mai slabă. Ghidul admite ținte mai puțin stricte, cu o tensiune cât mai mică rezonabil de atins, la persoanele de 85 de ani și peste, la cele cu fragilitate moderată sau severă, cu hipotensiune ortostatică simptomatică sau cu speranță de viață limitată.
Ținta se bazează pe studiul SPRINT (PMID 26551272), cu 9.361 de participanți cu risc crescut, fără diabet. Ținta sub 120 mmHg a scăzut evenimentele cardiovasculare majore (rata de 1,65% pe an față de 2,19%, risc relativ 0,75) și mortalitatea de orice cauză (risc relativ 0,73), dar a adus mai multă hipotensiune, sincopă și afectare renală.
Medicamentele de primă linie sunt inhibitorii enzimei de conversie, sartanii, blocantele canalelor de calciu dihidropiridinice și diureticele tiazidice sau similare. Majorității pacienților cu hipertensiune li se recomandă o combinație de două clase într-o singură pastilă, la doză mică, pentru că un număr mai mic de pastile îi ajută să continue tratamentul. O sinteză a acestor schimbări a apărut în Hypertension în 2025 (PMID 39970254). Mai multe despre cauze și tratament găsești în articolul despre hipertensiunea arterială, iar dacă tensiunea rămâne mare sub mai multe medicamente, în cel despre hipertensiunea rezistentă.
Cum influențează colesterolul riscul cardiovascular?
Colesterolul LDL se depune în peretele arterelor și formează plăci de aterom, iar cu cât este mai mare riscul total, cu atât ținta de LDL este mai mică. Ghidul ESC din 2021 recomandă pentru risc crescut un LDL sub 1,8 mmol/L (70 mg/dL), iar pentru risc foarte crescut sub 1,4 mmol/L (55 mg/dL).
În ambele situații se urmărește și o scădere a LDL cu cel puțin 50% față de valoarea inițială. Pentru riscul mic spre moderat, ținta este sub 2,6 mmol/L (100 mg/dL). Actualizarea ESC/EAS din 2025 pentru dislipidemii, publicată în European Heart Journal, precizează că aceste ținte de LDL nu s-au schimbat față de ghidul din 2019.
Unii factori nu intră în SCORE2, dar pot muta o persoană din zona de graniță într-o categorie de risc mai mare. Printre ei se află istoricul familial de boală cardiovasculară precoce (la bărbați sub 55 de ani, la femei sub 60), prezența plăcilor în arterele carotide și scorul de calciu coronarian peste 100 unități Agatston.
Pentru valorile detaliate și pentru abordarea terapeutică, vezi articolele despre colesterolul LDL mărit, despre valorile normale ale colesterolului și despre trigliceridele mărite. Dacă riscul tău este crescut, tensiunea și lipidele se tratează împreună, nu pe rând.
Ce schimbă stilul de viață în tensiune și în risc?
Ghidul ESC din 2024 pune schimbarea stilului de viață pe primul loc, cu un statut special printre recomandări. Cele mai bine documentate măsuri sunt reducerea sării, activitatea fizică aerobă regulată, controlul greutății, limitarea alcoolului și renunțarea la fumat. Fiecare dintre ele scade riscul, chiar dacă nu toate scad tensiunea.
Sarea. Ghidul recomandă un aport total de sodiu de aproximativ 2 g pe zi sau mai puțin, echivalentul a circa 5 g de sare, adică o linguriță. În acest total intră și sarea din alimentele procesate, care aduc o mare parte din consum.
Mișcarea. Exercițiul aerob regulat scade tensiunea sistolică cu până la 7-8 mmHg și pe cea diastolică cu până la 4-5 mmHg la persoanele cu hipertensiune. Ghidul menține recomandarea de cel puțin 150 de minute pe săptămână de efort aerob de intensitate moderată.
Greutatea. O scădere medie de 5 kg a fost asociată cu o scădere a tensiunii cu 4,4/3,6 mmHg.
Alcoolul. Limita superioară recomandată este de 100 g de alcool pur pe săptămână, iar ghidul notează că, pe cât posibil, cel mai sănătos este să eviți alcoolul complet.
Fumatul. Renunțarea la fumat este, după ghid, probabil cea mai eficientă măsură individuală pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare majore. Ea scade riscul total, deși nu scade tensiunea.
Ce teste completează evaluarea riscului?
Evaluarea completă începe cu consultul, cu istoricul personal și familial și cu o înregistrare a tensiunii în afara cabinetului. Ghidul ESC din 2024 pentru hipertensiune enumeră ca analize de bază profilul lipidic, glicemia sau hemoglobina glicată, creatinina cu rata de filtrare glomerulară și raportul albumină/creatinină din urină. Se adaugă un EKG în 12 derivații.
EKG-ul caută semne de îngroșare a peretelui inimii sau de mărire a atriului stâng, iar analizele de urină și de rinichi arată dacă tensiunea a afectat deja rinichii. Ghidul numește aceste modificări „afectare de organ mediată de hipertensiune”, iar prezența lor schimbă clasificarea riscului. Testele opționale, de pildă ecocardiografia sau ecografia arterelor carotide, se recomandă când rezultatul lor ar putea schimba decizia de tratament, mai ales la persoanele cu risc la graniță, între 5% și 10%.
Pagina noastră despre ecografia Doppler a arterelor carotide descrie ce urmărește medicul. Articolul despre îmbătrânirea vasculară explică felul în care vârsta afectează pereții arterelor, iar ateroscleroza are o pagină separată pe site.
Când suni la 112 și când mergi la cardiolog?
Sună la 112 dacă ai durere sau presiune în piept care nu cedează, lipsă severă de aer, slăbiciune sau amorțeală bruscă pe o parte a corpului, tulburări de vorbire sau pierderea cunoștinței. Aceste semne pot indica infarct sau accident vascular cerebral și cer ajutor imediat, nu o programare.
Merită să te programezi la un consult dacă ai tensiunea măsurată acasă repetat în zona crescută, istoric familial de infarct sau accident vascular cerebral la vârstă mică, diabet, colesterol mare, fumat sau dacă ai peste 40 de ani și oricare dintre acești factori. Nu ai nevoie de un simptom ca să te programezi. Hipertensiunea și valorile mari ale colesterolului evoluează adesea fără semne, iar prima manifestare poate fi chiar evenimentul cardiovascular. Mai multe despre momentul potrivit pentru un consult găsești în articolul despre când mergi la cardiolog.
Cum te ajutăm la Cardio Clinic
La Cardio Clinic evaluăm riscul cardiovascular într-o singură locație din București, Bd. Barbu Văcărescu nr. 42A, etaj 2, sector 2. Consultația cardiologică, EKG-ul, ecocardiografia, Holter TA pentru monitorizarea tensiunii pe 24 de ore și testul de efort se fac în aceeași clinică. Funcționăm din 2008, cu peste 25 de medici cardiologi primari.
Medicul îți calculează scorul de risc, îți interpretează analizele aduse de tine și stabilește împreună cu tine ce investigații sunt utile. În aceeași locație funcționează și serviciile de endocrinologie, diabet, neurologie și nutriție. Detalii despre hipertensiunea arterială găsești pe pagina dedicată.
Programarea se face de obicei în 24-48 de ore. Poți suna la 031 433 43 76 sau poți folosi programarea online.
Întrebări frecvente despre riscul cardiovascular
Ce este SCORE2 și cine îl folosește?
SCORE2 este algoritmul european care estimează riscul de infarct sau accident vascular cerebral în următorii 10 ani la persoanele de 40-69 de ani, fără boală cardiovasculară și fără diabet. Cardiologul calculează scorul pe baza vârstei, sexului, fumatului, tensiunii și colesterolului. Pentru persoanele de 70 de ani și peste există varianta SCORE2-OP.
O tensiune de 135/85 mmHg se tratează cu pastile?
Nu automat. Conform ghidului ESC din 2024, valorile între 120/70 și 139/89 mmHg formează categoria „crescută”, iar decizia depinde de riscul tău total. Mai întâi se confirmă valorile în afara cabinetului. Apoi urmează 3 luni de măsuri legate de stilul de viață, iar medicamentele se introduc dacă riscul este crescut și tensiunea confirmată rămâne la 130/80 mmHg sau peste.
Pot avea risc cardiovascular mare fără niciun simptom?
Da. Hipertensiunea, colesterolul mare și ateroscleroza evoluează mulți ani fără semne. Riscul se descoperă prin măsurători și analize, nu prin simptome, iar prima manifestare poate fi un infarct sau un accident vascular cerebral. De aceea ghidurile recomandă evaluarea periodică la persoanele cu factori de risc.
Care este ținta de tensiune sub tratament?
Ghidul ESC din 2024 recomandă, pentru majoritatea adulților tratați, o tensiune sistolică de 120-129 mmHg, cu clasa de recomandare I și nivelul de dovadă A, dacă tratamentul este bine tolerat. La persoanele de 85 de ani și peste, fragile sau cu hipotensiune ortostatică simptomatică, ținta se individualizează, spre cea mai mică valoare rezonabil de atins.
Cât de des îmi verific tensiunea?
Ghidul ESC din 2024 sugerează să îți verifici tensiunea cel puțin la 3 ani dacă ai sub 40 de ani, tensiune non-crescută și risc mic. De la 40 de ani în sus, sau dacă ai tensiune crescută fără indicație de tratament, verificarea este anuală, la fel ca urmărirea tensiunii în timpul tratamentului.
Ce analize și investigații fac pentru evaluarea riscului?
Medicul recomandă profilul lipidic, glicemia, creatinina cu rata de filtrare glomerulară, raportul albumină/creatinină din urină și un EKG. Ecocardiografia, ecografia carotidiană sau monitorizarea tensiunii pe 24 de ore se adaugă când rezultatul lor ar putea schimba decizia de tratament. Alegerea depinde de situația ta, nu de un set fix.
Surse
- ESC Guidelines. 2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice. Eur Heart J. 2021. DOI: 10.1093/eurheartj/ehab484 (în vigoare în octombrie 2026, nicio versiune ulterioară găsită în PubMed).
- ESC Guidelines. 2024 ESC Guidelines for the management of elevated blood pressure and hypertension. Eur Heart J. 2024;45(38). DOI: 10.1093/eurheartj/ehae178 (în vigoare în octombrie 2026, cu erate publicate în 2025).
- 2025 Focused Update of the 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias. Eur Heart J. 2025;46(42):4359-4378. DOI: 10.1093/eurheartj/ehaf190
- SCORE2 working group and ESC Cardiovascular risk collaboration. SCORE2 risk prediction algorithms: new models to estimate 10-year risk of cardiovascular disease in Europe. Eur Heart J. 2021;42(25):2439-2454. PMID: 34120177. PubMed
- SPRINT Research Group. A Randomized Trial of Intensive versus Standard Blood-Pressure Control. N Engl J Med. 2015;373(22):2103-2116. PMID: 26551272. PubMed
- McCarthy CP, et al. What Is New and Different in the 2024 European Society of Cardiology Guidelines for the Management of Elevated Blood Pressure and Hypertension? Hypertension. 2025;82(3):432-444. PMID: 39970254. PubMed
- Ihle-Hansen H, et al. Applying the 2024 ESC Guidelines for the management of elevated blood pressure and hypertension to a Norwegian general population cohort from age 40. Heart. 2025;111(23):1119-1123. PMID: 40404281. PubMed
- Huang QF, et al. Ambulatory Blood Pressure Monitoring to Diagnose and Manage Hypertension. Hypertension. 2021;77(2):254-264. PMID: 33390042. PubMed
Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.
