Sincopă: Cauze, Ce Simți și Ce Faci Când Leșini

Ai leșinat vreodată brusc, fără niciun avertisment clar? Sau ai văzut pe cineva căzând inconștient în metrou, la coadă la bancă, după o veste șocantă? Sincopa este termenul medical pentru leșin. Este mai frecventă decât crezi și, în cele mai multe cazuri, mai puțin periculoasă decât pare în acel moment. Totuși, există situații în care este un semnal de alarmă real. În acest articol afli exact ce înseamnă sincopa, care sunt cauzele ei, cum o recunoști înainte să se întâmple și ce faci concret când te confrunți cu ea, fie că ești tu cel afectat, fie cineva din jurul tău.

TL;DR: Concluziile principale:

• Sincopa este o pierdere bruscă, scurtă a conștienței cauzată de scăderea temporară a fluxului de sânge spre creier
• Aproximativ 50% din cazuri sunt sincopa vasovagală benignă, fără risc cardiac; cauze cardiace reprezintă ~10%
• Există semne anunțătoare (prodrom): amețeală, vedere încețoșată, transpirație rece, greață, dacă le recunoști, poți preveni căderea
• Un episod unic, cu prodrom clar, la o persoană tânără fără boli cardiace nu este o urgență; sincopa la efort sau fără avertisment necesită evaluare cardiologică urgentă

Ce este sincopa? (diferența față de amețeală și vertij)

Sincopa este definită medical ca o pierdere bruscă, completă și reversibilă a conștienței, însoțită de pierderea tonusului postural, adică te prăbușești. Durata este scurtă, de obicei câteva secunde până la un minut, și recuperarea este spontană și completă. Asta o deosebește de alte stări similare.

Amețeala (senzația că te balansezi sau că te învârte) nu implică pierderea conștienței. Poți fi amețit și să rămâi perfect conștient.

Vertijul este o senzație specifică de rotație, cauzată cel mai des de probleme la nivelul urechii interne sau nervilor vestibulari.

Lipotimia (starea de pre-leșin, „mi se face rău”) este un prodrom sincopal, te simți pe punctul de a leșina, dar nu ajungi efectiv acolo. Uneori este mai puțin zgomotoasă din punct de vedere clinic decât sincopa propriu-zisă, pentru că iți permite să reactionezi.

Mecanismul de bază al sincopei este întotdeauna același: fluxul de sânge spre creier scade brusc sub nivelul critic, creierul „se oprește” câteva secunde. De ce scade fluxul, acolo intervin cauzele, care sunt foarte diferite între ele.

Tipurile de sincopă

Conform Ghidurilor ESC 2018 (Brignole et al., DOI: 10.1093/eurheartj/ehy037), sincopa se clasifică în trei mari categorii. Datele de frecvență vin din studiul Framingham și din analiza ESC pe populații generale și departamente de urgență:

Sincopa vasovagală este de departe cea mai comună. Dacă ai leșinat o dată, în circumstanțe clare (vedere de sânge, stres emoțional puternic, stat prelungit în picioare, căldură), probabil e vorba despre ea. Nu trebuie să te alarmezi, dar merită să înțelegi de ce se întâmplă.

Cauzele sincopei: de la căldură la probleme cardiace

1. Sincopa vasovagală (reflexă)

E cea mai frecventă și, de obicei, cea mai inofensivă. Apare când sistemul nervos autonom „comite o eroare”: un declanșator îl face să încetinească brusc bătăile inimii și să dilate vasele de sânge periferic, tensiunea scade și creierul nu mai primește suficient sânge câteva secunde.

Declanșatori clasici:

• Vederea sângelui sau a unui ac (la recoltare, la vaccinări)
• Durere intensă sau emoție puternică (veste șocantă, spaimă)
• Statul prelungit în picioare, în special în locuri calde și aglomerate
• Căldura excesivă, concerte, mijloace de transport supraaglomerate
• Foame, deshidratare, oboseală accentuată
• Tuse puternică, urinat sau defecat (sincopa situațională)

La persoanele sub 40 de ani, sincopa vasovagală reprezintă 85% din cazuri. Până la vârsta de 60 de ani, 42% dintre femei și 32% dintre bărbați au avut cel puțin un episod.

2. Hipotensiunea ortostatică

Se întâmplă când te ridici repede din pat sau de pe scaun și tensiunea arterială scade brusc, corpul nu reușește să compenseze rapid schimbarea de poziție. Tensiunea sistolică scade cu cel puțin 20 mmHg sau cea diastolică scade cu cel puțin 10 mmHg fata de valoarea inițială.

Cauze frecvente:

• Deshidratare (consum insuficient de apă, diaree, vărsături)
• Medicamente: antihipertensive, diuretice, antidepresive, alfa-blocante
• Sângerare internă sau externă
• Neuropatie autonomă (în diabet, boala Parkinson)
• Vârsta înaintată

Dacă ai tensiune mare și iei medicamente pentru ea, iar leșinul apare mai ales dimineața sau după ce stai mult jos, aceasta poate fi explicația. Nu înseamnă că medicamentele sunt greșite, dar doza poate necesita ajustare.

3. Sincopa cardiacă

Reprezintă cel mai serios motiv de leșin. Inima nu pompează suficient sânge, fie din cauza unui ritm anormal, fie a unei probleme structurale.

Aritmii (cauza cea mai frecventă dintre cele cardiace):

• Bradicardie severă: inima bate prea lent (sub 40 bătăi/min)
• Bloc atrioventricular de grad înalt
• Tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară
• Sindrom de QT lung (congenital sau indus de medicamente)

Boli structurale:

• Stenoză aortică severă (valva aortică nu se deschide suficient)
• Cardiomiopatie hipertrofică obstructivă
• Embolie pulmonară masivă
• Infarct miocardic acut

Sincopa cardiacă apare de obicei fără prodrom sau cu prodrom foarte scurt, pacientul cade brusc, uneori la efort. Asta este semnul care o deosebește de sincopa vasovagală și care necesită evaluare urgentă.

Dacă ai palpitații frecvente sau puls accelerat inexplicabil, combinate cu episoade de leșin, nu lăsa evaluarea pentru mai târziu.

Cum se simte sincopa? Semne înainte de leșin (prodromul)

Înainte de sincopa vasovagală sau ortostatică, corpul îți trimite avertismente și anume prodromul. Dacă le recunoști la timp, poți preveni căderea și eventualele traumatisme.

Semne tipice de prodrom:

• Amețeală sau senzație de „plutire”
• Vedere în tunel sau încetoșată, puncte negre înaintea ochilor
• Transpirație rece bruscă
• Greață
• Paloare (cei din jur o văd mai repede decât tine)
• Tinitus (țiuit în urechi)
• Senzație de slăbiciune generalizată, „mi se taie picioarele”
• Nevoie de a căsca

Prodromul durează de obicei 30 de secunde până la câteva minute. Dacă îl recunoști și te ghemuiești sau te întinzi imediat, de cele mai multe ori sincopa nu mai are loc.

Sincopa cardiacă, în contrast, apare frecvent fără niciun avertisment. Pacientul cade pur și simplu. Asta este diferența clinică importantă.

Ce faci când leșini sau vezi pe cineva leșinând

Dacă simți că urmează să leșini:

1. Nu sta în picioare. Încearcă să te ghemuiești sau să te întinzi imediat, chiar pe podea dacă este nevoie. Orice este mai bun decât o cădere liberă.
2. Ridică picioarele: dacă ești culcat, pune-le pe un scaun, pe un perete, sau roagă pe cineva să le ridice. Ajuți sângele să se întoarcă spre creier.
3. Tensionează mușchii gambelor și coapselor (încrucișează picioarele și contractă ferm), manevra de contrapresiune musculară poate opri sincopa vasovagală.
4. Cere ajutor: anunță pe cineva din jur că nu te simți bine.
5. Nu mânca sau bea nimic imediat după. Asteaptă să îți revii complet.

Dacă vezi pe cineva leșinând:

1. Ferește-l de traumatism: prinde-l dacă poți, evită lovirile de colțuri sau scări.
2. Întinde-l pe spate și ridică picioarele la 30–45 de grade.
3. Verifică dacă respiră și dacă are puls. Dacă nu respiră și nu are puls, începe resuscitarea cardiopulmonară și cheamă urgent 112.
4. Nu pune nimic în gura lui și nu-l ridica brusc.
5. Stai cu el până își revine complet (de obicei în 1–2 minute) și rămâne stabil.
6. Dacă durează mai mult de 1–2 minute, dacă apare convulsie sau dacă nu își revine complet la starea normală, cheamă 112.

Investigații recomandate după sincopă

Un episod de leșin nu se lasă fără evaluare, chiar dacă te simți bine imediat după.

La prima consultație cardiologică, medicul va face:

• Anamneză detaliată: când, cum, ce făceai, ce ai simțit înainte, cât a durat
• Tensiunea arterială măsurată în clinostatism și în ortostatism
• Electrocardiogramă (EKG) standard

EKG-ul este primul test recomandat de Ghidurile ESC 2018 pentru orice pacient care se prezintă cu sincopă. Identifică aritmii, bloc cardiac sau un interval QT prelungit. Singur, EKG-ul rezolvă diagnosticul doar în ~5% din cazuri, dar exclude rapid cauzele cardiace grave.

Investigații suplimentare în funcție de context:

• Holter EKG 24–48 ore: monitorizare continuă a ritmului cardiac, dacă sincopa s-ar putea datora unei aritmii intermitente
• Ecocardiografie: dacă se suspectează o boală structurală cardiacă
• Test de efort: dacă leșinul a apărut la efort fizic
• Tilt-test: pentru confirmarea sincopei vasovagale la pacienți cu episoade repetate
• Masaj de sinus carotidian: la pacienți peste 40 de ani cu sincopă de cauză neprecizată (manevră ce trebuie făcută doar într-un mediu complet controlat și doar după eliminarea prezenței unor plăci aterosclerotice carotidiene la risc prin doppler de artere carotide, pentru a evita precipitarea unui AVC)
• Monitor cardiac implantabil: la sincopă recurentă, severă, neclarificată

Dacă episodul a venit cu durere în piept, senzație de presiune sau strângere, evaluarea devine prioritară și se face în același zi, nu după câteva săptămâni de așteptare.

Ai leșinat recent și nu știi de ce? Nu amâna. La CardioClinic ai acces la 25+ cardiologi primari clinică din București specializată pe cardiologie și poți obține o programare în 24–48 de ore.

Programează o consultație cardiologică →

Când sincopa este periculoasă semne de alarmă

Nu orice leșin are același risc. Iată semnele care necesită evaluare urgentă sau prezentare la camera de gardă:

Mergi imediat la urgențe dacă:

• Sincopa a apărut în timpul efortului fizic (alergat, urcat scări, sport)
• Nu ai avut niciun semn de avertisment (cădere bruscă)
• Ești cunoscut cu boală cardiacă, aritmie sau ai proteză valvulară
• Episodul a fost însoțit de durere în piept, palpitații intense sau dificultăți de respirație
• A durat mai mult de 2 minute sau ai rămas confuz mai mult de câteva minute după
• Ai suferit un traumatism semnificativ în urma căderii (cap, coloană)
• Ai vârsta peste 65 de ani și e primul episod

Factori de risc crescut identificați de ESC 2018:

• EKG anormal (bloc de ramură, QT prelungit, modificări de tip Brugada)
• Tensiune sistolică sub 90 mmHg la prezentare
• Antecedente de infarct miocardic sau insuficiență cardiacă
• Palpitații imediat înainte de leșin
• Sincopă în decubit (culcat)

Sincopa vasovagală tipică cu prodrom clar, în circumstanțe identificabile, la o persoană tânără fără boli cardiace, nu îndeplinește niciun criteriu de risc înalt. Este neplăcută și uneori recurentă, dar nu pune viața în pericol. Îți poți trata anxietatea legată de ea: 9 din 10 persoane tinere care leșinesc o dată nu au nicio afecțiune cardiacă.

Întrebări frecvente despre sincopă

De ce am leșinat la vedere de sânge? Este o reacție vasovagală clasică. Vederea sângelui activează un reflex ancestral, sistemul nervos parasimpatic domină brusc: tensiunea scade, inima încetinește, creierul primește mai puțin sânge și „se închide” câteva secunde. Nu ai nicio problemă cardiacă.

Sincopa se poate confunda cu epilepsia? Da, și e o greșeală frecventă. Diferența: în sincopă, dacă apar mișcări involuntare, sunt scurte (câteva secunde) și apar după pierderea conștienței, nu înainte. Recuperarea este rapidă și completă. În epilepsie, criza durează mai mult, iar confuzia post-critică poate dura minute–ore. Un EEG și o evaluare neurologică pot clarifica.

Cât timp ar trebui să stau întins după un leșin? Cel puțin 10–15 minute după ce îți revii complet. Ridică-te lent, mai întâi pe o parte, apoi în șezut, stai câteva minute, apoi ridică-te în picioare. Ridicându-te prea repede poți declanșa un al doilea episod.

Sincopa recurentă este periculoasă? Depinde complet de cauză. Sincopa vasovagală poate reveni de mai multe ori în viață, la aceleași tipuri de declanșatori. Nu crește riscul de moarte subită. Sincopa cardiacă recurentă este altceva, necesită investigare și tratament.

Pot conduce mașina după un episod de sincopă? Nu imediat și nu fără evaluare medicală. În România, legislația nu reglementează explicit sincopa, dar din punct de vedere medical și etic, nu ar trebui să conduci până când nu ai o cauză clarificată și un aviz medical. Dacă sincopa este vasovagală, cu prodrom clar și declanșatori identificați, medicul tău poate aprecia că riscul este minim.

Sincopa la copii este la fel ca la adulți? La copii și adolescenți, cauza predominantă este tot sincopa vasovagală, mai ales în medii calde, la efort, sau în episoade emoționale intense. Rareori este cardiacă. Dar orice episod la copil necesită evaluare, nu ignorare.

Concluzie

Sincopa te poate speria pe tine și pe cei din jur. Dar a înțelege ce se întâmplă reduce considerabil anxietatea. În jumătate din cazuri este vasovagală și benignă. Recunoașterea semnelor de prodrom și o reacție corectă pot preveni traumatismele. Evaluarea medicală de după leșin, chiar și unul singur este necesară pentru a exclude cauzele rare, dar grave.

Dacă ai trecut printr-un episod recent și nu știi de unde vine, nu ai nevoie să aștepți luni de zile o programare. La CardioClinic, clinică privată din București dedicată exclusiv cardiologiei, cu 25+ cardiologi primari, poți fi evaluat în 24–48 de ore.

Programează-te acum →

Surse medicale și referințe

1. Brignole M, Moya A, de Lange FJ, et al. 2018 ESC Guidelines for the diagnosis and management of syncope. European Heart Journal. 2018;39(21):1883–1948. DOI: 10.1093/eurheartj/ehy037
2. Soteriades ES, Evans JC, Larson MG, et al. Incidence and prognosis of syncope. New England Journal of Medicine. 2002;347(12):878–885. DOI: 10.1056/NEJMoa012407
3. Solbiati M, Casazza G, Dipaola F, et al. Syncope recurrence and mortality: a systematic review. Europace. 2015;17(2):300–308. DOI: 10.1093/europace/euu327
4. Shen WK, Sheldon RS, Benditt DG, et al. 2017 ACC/AHA/HRS Guideline for the evaluation and management of patients with syncope. Journal of the American College of Cardiology. 2017;70(5):e39–e110. DOI: 10.1016/j.jacc.2017.03.003
5. ESC Education: Relevant textbook chapters: Syncope aetiology, reflex vs cardiac. European Society of Cardiology, 2025. escardio.org/education/content-collections/focus/syncope
6. Rivasi G, Brignole M, Ungar A. Syncope: new solutions for an old problem. Kardiol Pol. 2021;79(11):1168–1176. PMID: 34668180. DOI: 10.33963/KP.a2021.0138
7. Wieling W, Kaufmann H, Claydon VE, et al. Diagnosis and treatment of orthostatic hypotension. Lancet Neurol. 2022;21(8):735–746. PMID: 35841911. DOI: 10.1016/S1474-4422(22)00169-7
8. Fedorowski A, Sutton R. Orthostatic Hypotension: Management. Circ Arrhythm Electrophysiol. 2022;15(3):e010573. PMID: 35212554. DOI: 10.1161/CIRCEP.121.010573

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.