fbpx
Program: Luni - Vineri intre orele 10:00 - 20:00

Trinomul pacient-familie-medic = „cheia” controlului eficient al insuficienței cardiace

By: | Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Comments: 0

Dr.-Irina-Serban-specialist-cardiologie

“Insuficiența cardiacă (IC) este calea evolutivă comună, finală, a mai multor afecțiuni cardiace cronice, fiind expresia deficitului de asigurare, de către pompa cardiacă, a unei cantități suficiente de sânge pentru funcționarea normală a organelor și țesuturilor.

Inițial, ea se manifestă la efort, când cerea de oxigen și substanțe nutritive este, evident, mai mare – fiind păstrată o rezervă contractilă suficientă pentru repaus și activitățile ușoare, de autoîngrijire. Odată cu avansarea bolii, simptomele apar și în repaus și constau din:

  • Dificultate în respirație (mai ales în poziția culcat);
  • Acumulare de fluide la nivelul plămânilor, țesuturilor subcutanate ale membrelor inferioare, în cavitatea abdominală (ascită).

Din aceste motive, pacienții se odihnesc cu dificultate, au tulburări de digestie, cu inapetență și acumulare de gaze (meteorism), au reducere de masă musculară cu slăbiciune și oboseală.

Noi, medicii, încercăm să diagnosticăm afecțiunile cardiace în stadii precoce, astfel încât să intervenim cu mijloace specifice și să împiedicăm – sau măcar întârziem – evoluția spre IC.

În spital, armele noastre sunt:

  • Medicamentele: în cazurile grave administrate intravenos;
  • Administrarea de oxigen;
  • Puncțiile evacuatorii;
  • Manevre de restabilire a fluxului coronarian corespunzător, pe cale endoluminală (angioplastii și stenturi) sau chirugicală (bypass);
  • Restabilirea pulsului normal prin proceduri medicamentoase, electrice, sau implantarea de cardiostimulatoare.

Ce facem, însă, odată depășită perioada critică, atunci când pacientul se externează?

Intervin ceilalți 2 factori ai trinomului: pacientul și familia!

Practic, procedăm ca la școală, învățându-i noțiunile despre boală – semne și simptome de agravare – ce se poate face acasă și când este cazul de prezentare la medic.

Mijloace:

  • Caiet de evidența a constantelor (greutate, diureză, TA, AV);
  • Cântarul – folosire zilnică! (alarmă la creșteri în greutate peste 2 kilograme în 2 zile!)
  • Tensiometrul;
  • Medicamentele: doze, interval de administrare, interacțiuni, reacții adverse;
  • Alimentația: ușor digerabilă, divizată în 4-5 mese/zi, reduse cantitativ. Strict de evitat sarea ca atare sau „mascată”, alcoolul, excitantele; pentru cei tratați cu anticoagulante – atenție la conținutul în vitamina K al alimentelor;
  • Oprirea fumatului (și cel pasiv!);
  • Evitarea infecțiilor – mai ales respiratorii; vaccinare antigripală;
  • Recuperare fizică progresivă – ideal cu coordonare medicală;
  • Consiliere psihologică și suport afectiv familial.

Deși pare simplu, nu este deloc, deoarece pacientul cu IC este fragil, slăbit, de cele mai multe ori și depresiv și greu aderent – mai ales pe termen lung – la „disciplina” igieno-dietetică strictă; alteori, disponibilitatea familiei este limitată.

În final, foarte important este să existe o legătură facilă cu medicul care a îngrijit pacientul, un program eșalonat de controale, astfel încât să evităm, pe cât posibil, necesarul de spitalizare.

Împreună putem învinge!”

– Dr. Irina Șerban, Medic Primar Cardiologie

Pentru programări la CardioClinic la Dna. Dr. Irina Șerban, sau la oricare din medicii noștri, vă rugăm să completați formularul din partea dreaptă a acesei pagini sau să apelați la unul din numerele de telefon de la următoarea pagină: Contact CardioClinic.

Vă așteptăm cu drag la CardioClinic!

Leave a Reply