Electrofiziologie cardiacă

Ce este cardio electrofiziologia și cu ce se ocupă?

Inima produce mici curenți electrici care se distribuie în tot mușchiul cardiac și coordonează fin contracțiile diferitelor părți ale inimii. Aceste bătăi fac sângele să curgă prin inimă mereu în direcția corectă, și alcătuiesc ritmul cardiac.

În cadrul studiilor electrofiziologice, semnalele electrice produse de inimă sunt măsurate prin intermediul unor electrozi introduși până la nivelul cordului.

Pe de altă parte, acești electrozi pot transmite impulsuri electrice proprii, cu ajutorul cărora pot fi căutate cauzele anumitor bătăi cardiace anormale. Electrofiziologia inimii poate fi utilizată și pentru evaluarea eficacității unei anumite medicații.

 

Ce este artimologia?

Aritmologia se ocupă de diagnosticul și tratamentul aritmiilor/tulburărilor de ritm cardiac.

De asemenea, aritmologul va urmări pe termen lung pacienții cărora li s-au efectuat proceduri invazive de tipul ablațiilor sau implantului de stimulator cardiac (de exemplu, control de stimulator cardiac).

 

Care este scopul cardio-electrofiziologiei?

Prin intermediul cardio-electrofiziologiei, specialistul poate realiza o hartă a modului în care impulsurile electrice se răspândesc în miocard (mușchiul cardiac) în timpul fiecărei bătăi.

Astfel poate fi depistată sursa bătăilor anormale, care provoacă aritmiile cardiace. Acești medici sunt supraspecializați atât în electrofiziologie, cât și în dispozitive implantabile.

 

Ce este un medic de electrofiziologie cardiacă?

Medicii electrofiziologi sunt medici cardiologi supraspecializați, ce au competență în proceduri medicale invazive, precum ablațiile sau implantul de stimulatoare cardiace și defibrilatoare implantabile, pentru a trata aritmiile cardiace.

 

Ce persoane sunt mai predispuse să dezvolte probleme cardio-electrofiziologice?

Deși probleme de ritm cardiac pot să survină și pe un cord sănătos, cel mai frecvent aritmiile apar la persoane la care mușchiul cardiac este supus în mod constant unor eforturi crescute sau pe inimi cu structură anormală, indiferent de cauza de bază a bolii.

Printre afecțiunile care predispun la apariția aritmiilor se numără:

1. Cardiomiopatiile (modificările apărute în mușchiul cardiac);

2. Valvulopatiile;

3. Dezechilibrele electrolitice (în special sodiu și potasiu);

4. Leziuni apărute în urma unui infarct miocardic. 

 

Cum știi dacă ai nevoie de îngrijire cardiacă electrofiziologică?

Persoanele cu simptome precum amețeală, leșin, slăbiciune sau palpitații trebuie să fie investigate pentru o eventuală afectare a ritmului normal al inimii.

Dacă alte teste nu au putut pune un diagnostic clar, dar medicul suspectează cu tărie o aritmie cardiacă, un studiu electrofiziologic este cea mai bună opțiune pentru a clarifica situația.

 

Când este necesară vizita la un medic de electrofiziologie cardiacă, simptome generale?

Medicul cardiolog poate recomanda un consult de electrofiziologie cardiacă pentru a putea vedea cât de bine funcționează medicația pe care a recomandat-o pentru a ameliora anumite tulburări de ritm cardiac (aritmii).

De asemenea, cardiologul poate cere efectuarea unui studiu electrofiziologic și pentru a fi detectată sursa unei aritmii care se pretează la o procedură de ablație pentru a fi rezolvată.

 

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni electrofiziologice?

Printre cele mai frecvent întâlnite afecțiuni electrofiziologice se numără aritmii de tipul:

1. Fibrilația atrială;

2. Flutter atrial;

3. Blocuri atrio-ventriculare;

4. Disfuncții de nod sinusal;

5. Tahicardii paroxistice supraventriculare;

6. Sindrome de preexcitație;

7. Tahicardia ventriculară nesusținută.

 

Ce proceduri și teste fac medicii specialiști în electrofiziologie?

Medicii electrofiziologi sunt cardiologi supraspecializați în domeniul aritmiilor, prin urmare, pe lângă studiile electrofiziologice propriu-zise, aceștia pot analiza ritmul inimii și prin alte metode efectuate de alți cardiologi (electrocardiograma de repaus, test EKG de efort, monitorizare holter EKG etc).

 

Care sunt riscurile unui examen electrofiziologic?

Riscurile posibile ale unui examen electrofiziologic sunt:

1. Sângerarea sau învinețirea zonei unde cateterul a fost introdus în venă;

2. Leziuni ale vasului în care a fost introdus cateterul;

3. Creșterea riscului de formare de cheaguri de sânge (trombi);

4. Infecții de cateter (rar);

5. Perforația mușchiului inimii (extrem de rar);

6. Lezarea sistemului de conducere al inimii (foarte rar).

 

Cum te pregătești de o examinare electrofiziologică?

Înainte de examinarea electrofiziologică, fiecare pas va fi explicat în detaliu de către medic, căruia îi puteți adresa orice nelămurire.

Este necesar să anunțați dacă sunteți alergic la orice fel de medicament, substanță de contrast, latex sau agenți anestezici locali sau generali, dar și dacă sunteți însărcinată.

Medicul electrofiziolog trebuie să cunoască toate medicamentele pe care le luați, inclusiv vitamine, plante sau alte suplimente.

Veți fi întrebat, de asemenea, dacă suferiți de vreo boală care afectează coagularea sângelui, sau dacă luați medicamente anticoagulante sau antiagregante.

În plus, înainte de studiul electrofiziologic se pot efectua o serie de teste de sânge prin care se evaluează funcția de coagulare. 

 

Ce se întâmplă în timpul acestei proceduri și în ce constă o consultație?

În timpul examinării electrofiziologice va fi necesar să îndepărtați bijuteriile. Înaintea procedurii va fi montată o linie venoasă la nivelul mâinii, pentru administrarea de medicamente sau fluide, în cazul în care va apărea necesitatea.

Veți fi conectat permanent la un aparat care înregistrează activitatea electrică a inimii în timp real (monitor EKG), iar echipa medicală va monitoriza constant frecvența cardiacă, tensiunea arterială, frecvența respiratorie și nivelul de oxigenare.

Injectarea anestezicului local va fi realizată la locul prin care cateterul va fi introdus in venă. De cele mai multe ori, vena aleasă este localizată la nivelul coapsei, în apropierea regiunii inghinale.

Cateterele sunt niște tuburi lungi și subțiri, goale în interior, care reprezintă o cale sigură pentru alte instrumente, astfel încât pereții vaselor de sânge să fie protejați.

Cateterul este avansat până la nivelul inimii drepte prin ghidaj fluoroscopic (un tip special de radiografie, care este proiectată pe un ecran). Odată ce cateterul este plasat în poziția corectă, medicul va trimite mici impulsuri electrice către anumite arii din inimă.

În aceste momente puteți simți bătăi mai puternice sau mai rapide ale inimii, ori senzație de amețeală. În aceste situații vi se administra imediat medicamentul potrivit pentru a opri aritmia.

Dacă medicul electrofiziolog găsește o arie de țesut care provoacă problemele de ritm cardiac, acesta va efectua o ablație pentru a distruge țesutul anormal. Această procedură poate fi realizată prin căldură (ablație prin radiofrecvență) sau prin răcire (crioablație).

În cazul în care experimentați simptome de tipul durerii în piept, sau respirației îngreunate, trebuie să anunțați imediat medicul.

 

Câteva dintre întrebările frecvent adresate de către pacienți, în timpul consultației sunt:

”La ce ar trebui să mă aștept în timpul unei proceduri?”

Este necesar să rămâneți cât mai nemișcat pe parcursul procedurii, iar pentru unele persoane, acest lucru poate deveni inconfortabil.

 

”Cât durează de obicei aceste teste?”

Un studiu electrofiziologic poate dura între una și patru ore, în funcție de procedurile ce trebuie efectuate.

 

”Există un timp lung de recuperare pentru aceste proceduri?”

După finalizarea acestei proceduri, semnele vitale vă vor fi monitorizate pentru încă 2 până la 6 ore, timp în care este recomandat să rămâneți întins în pat.

 

Ce se întâmplă după o examinare electrofiziologică?

Înaintea  examinării electrofiziologice se administrează frecvent un medicament sedativ, care ajută la relaxare.

Prin urmare, este recomandat să nu conduceți după efectuarea studiului electrofiziologic.

 

Ce reprezintă bradiaritmiile?

Bradiaritmiile reprezintă ritmurile cardiace în care inima bate de mai puțin de 60 de ori într-un minut.

Acestea pot fi provocate prin defectarea nodului sinusal (motorul natural principal al inimii) sau prin acțiunea unei mari varietăți de factori externi, de la medicamente și până la anumite afecțiuni.

 

Cum poți afla dacă ai bradiaritmii?

Bradiaritmiile produc scăderea fluxului de sânge către creier și alte organe, conducând la simptome de tipul:

1. stări frecvente de amețeală;

2. oboseală accentuată;

3. scăderea capacității de a face efort;

4. frecvența cardiacă scăzută;

5. pierderea stării de conștiență cu revenire spontană (sincopă);

6. durere sau disconfort toracic;

7. respirație îngreunată.

 

Ce reprezintă tahiaritmiile și care sunt simptomele acestora?

Tahiaritmiile sunt definite de creșterea ritmului cardiac la peste 100 de bătăi/minut.

În funcție de originea aritmiei, acestea sunt împărțite în tahicardii supraventriculare (pornesc din atrii) și în tahicardii ventriculare (pornesc fie de la nivelul ventriculului stâng, fie de la nivelul celui drept).

 

Ce factori pot cauza apariția tahiaritmiilor?

În afara bolilor cardiace enumerate mai sus, există o serie de factori externi care pot cauza apariția aritmiilor cu ritm rapid:

1. stresul emoțional;

2. anxietatea;

3. efortul fizic;

4. consumul de excitante;

5. fumatul.

 

Modalități de diagnosticare, proceduri și tratamente pentru aritmii cardiace

Procesul de diagnostic al aritmiilor cardiace pornește de la cele mai simple metode de depistare (EKG de repaus, monitorizare holter EKG, test EKG de efort) și se finalizează cu studiul electrofiziologic.

Această investigație poate pune un diagnostic de certitudine, dar oferă și posibilitatea unei intervenții terapeutice imediate.

 

Ce diagnostice de aritmii cardiace pot fi puse în urma unei examinări?

O examinare completă, care cuprinde o discuție detaliată cu pacientul, un examen fizic meticulos și utilizarea procedeelor diagnostice mai sus menționate poate conduce la diagnosticul unui număr mare de aritmii provenite din diverse zone ale inimii.

 

Ce factori cauzează bradiaritmiile?

Pe lângă bolile inimii, bradiaritmiile pot fi cauzate și de administrarea de medicamente precum beta blocantele, barbituricele, opioidele sau de consumul de alcool.

Totodată, bradiaritmiile pot fi un semnal de alarmă care ajută la depistarea unor afecțiuni de tipul hipotiroidismului sau sindromului de apnee în somn.

 

Ce se întâmplă după implantarea unui stimulator, există riscuri sau efecte secundare?

După implantarea unui stimulator cardiac va fi necesar să faceți vizite regulate medicului cardiolog, care va verifica funcționalitatea aparatului, astfel încât inima să bată mereu corect.

Cu ajutorul radiografiei toracice medicul se asigură ca stimulatorul cardiac este în poziția corectă, iar cu ajutorul electrocardiogramei (EKG), cardiologul se asigură că aparatul funcționează corect. 

De asemenea, este posibil ca imediat după implantare să remarcați o mică umflătură însoțită de durere în zona inciziei, însă acestea vor dispărea în câteva zile.

 

În ce situații sunt necesare stimulatoarele cardiace?

 Implantarea unui stimulator cardiac devine necesară atunci când inima bate prea rar, prea rapid sau foarte neregulat, existând riscul de aritmii amenințătoare de viață.

Acest dispozitiv măsoară bătăile naturale ale inimii și generează impulsuri electrice care corectează bătăile inimii și restabilesc ritmul normal.

 

Sub Specialități electrofiziologie aritmologie:

Electrofiziologii și aritmologii sunt cardiologi supraspecializați, însă anumite evaluări de început pot fi realizate și în colaborare cu un cardiolog fără aceste supraspecializări sau cu un medic specialist în medicină internă.

 

Ce poți face pentru a preveni problemele cu inima?

Există o serie de strategii foarte bine puse la punct, prin aplicarea cărora poate fi redus semnificativ riscul de apariție al bolilor cardiovasculare.

Multe dintre acestea presupun adoptarea unui stil de viață sănătos, iar cardiologul dumneavoastră vă poate ajuta să adaptați aceste strategii propriilor nevoi.

1. Renunțați la fumat: atât fumatul activ, cât și cel pasiv au consecințe dintre cele mai grave asupra stării de sănătate a vaselor de sânge. După un an de la oprirea completă a fumatului, riscul bolilor cardiace scade la jumătate comparativ cu riscul avut de un fumător.

2. Activitatea fizică zilnică ține sub control greutatea și scade riscul de apariție a hipertensiunii arteriale, hipercolesterolemiei și diabetului zaharat de tip 2. 30-60 de minute pe zi de activitate fizică reprezintă idealul, însă daca nu ați mai exersat de o perioada lungă de timp, puteți începe cu 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână (mers în pas alert), sau 75 de minute de activitate aerobică intensă pe săptămână (alergat).

3. Adoptarea unei diete sănătoase, care să cuprindă legume, fructe, carne slabă, lactate cu conținut redus de grăsimi și cereale integrale. În plus, o dietă sănătoasă pentru inimă presupune un aport redus de sare, zahăr, carbohidrați procesați, alcool, respectiv grăsimi saturate și trans.

4. Menținerea unei greutăți sănătoase, definită printr-un indice de masă corporală (IMC) < 25.

5. Controlează permanent nivelul diabetului, tensiunii arteriale și al colesterolului.

 

De ce să apelați la Cardioclinic?

CardioClinic este primul laborator privat acreditat de Societatea Europeană de Cardiologie. Clinica dispune de o echipă medicală multidisciplinară și de aparatură performantă, care înlesnește stabilirea unor diagnostice exacte si recomandarea unor tratamente cât mai eficiente.

 

Dotări tehnologice

Toate ecografele sunt General Electric, ecografe performante dedicate cardiologiei, care permit realizarea unor ecografii cardiace cu interpretare și măsurători avansate.

În plus, clinica dispune și de bandă pentru efectuarea testului de efort EKG, precum și de aparatură pentru realizarea ecocardiogramelor de repaus.

Centrul medical CardioClinic pune la dispoziție aparate Holter ECG în 3 sau 12 derivații și Holter TA (tensiune arterială) care permit înregistrarea activității electrice a inimii, respectiv a valorilor tensiunii arteriale pe perioade mai lungi de timp, astfel încât interpretările au o acuratețe mai mare comparativ cu măsurătorile de moment realizate în timpul unui singur consult de cardiologie. 

 

Consultații interdisciplinare

În cadrul echipei CardioClinic lucrează medici primari cardiologi supraspecializați în electrofiziologie și cardiologie intervențională, medici primari neurologi, interniști, endocrinologi, precum și diabetologi.

Acest cadru permite rafinarea celor mai complexe diagnostice prin intermediul consulturilor interdisciplinare care aduc împreună experiența și cunoștințele din numeroase științe medicale.  

 

Medici cardiologi-electrofiziologi Cardio Clinic

Echipa CardioClinic este formată din medici primari cardiologi cu peste 15 ani de experiență în spitale renumite din București, care oferă servicii medicale de înaltă calitate.