Endocardita

 

 

Endocardita – Ce simptome ar trebui să te trimită la medic și tratamentul acestei afecțiuni

 

Inima este motorul corpului, aceasta putând suferi de-a lungul timpului de mai multe afecțiuni, iar una dintre cele mai rare este endocardita. Această boală afectează țesutul care căptușește suprafața interioară a cordului, denumit endocard, de unde și numele său. Membrana care acoperă cavitățile și valvele inimii se poate infecta cu diverse bacterii sau fungi pătrunse în organism prin diverse căi, dar și pe fondul unor probleme existente la nivelul valvelor cardiace.

Deși este o boală rară, endocardita este o afecțiune foarte serioasă și trebuie tratată la timp pentru a evita complicațiile și chiar decesul pacientului.

Mai jos, poți descoperi ce simptome ar trebui să te trimită la medic în afara controlului anual uzual și cum poate fi tratată această boală a inimii.

 

1. Ce este endocardita 

Endocardita este o afecțiune de care se aude vorbind destul de mult, dar care nu apare atât de des, fiind o infecție care apare la nivelul țesutului care acoperă interiorul inimii. Această apare atunci când anumite bacterii, ciuperci, denumite și fungi sau alte tipuri de microbi ajung prin sângele care este transportat la cord către membrana sau valvele care deja suferă de anormalități. Cu alte cuvinte, această boală apare pe fondul unor probleme deja existente. Acesta este și motivul pentru care consultul anual de cardiologie nu trebuie sărit sau amânat pentru altă dată.

Endocardita infecțioasă în al cărei ghid apar metodele de diagnosticare și tratament, apare adesea din cauza bacteriilor precum streptococii și stafilococii, însă poate fi provocată și de alți microbi, precum fungile.

Atunci când este diagnosticată la timp, endocardita de vindecă, însă pentru a putea primi tratament, trebuie observate tipurile, cauzele și simptomele sale.

 

1.1. Tipuri de endocardită

Din punct de vedere al evoluției, endocardita poate fi de două tipuri:

  • acută;
  • subacută, care este mai periculoasă deoarece este asimptomatică.

Endocardita infecțioasă subacută nu este sesizabilă, astfel că pacientul se poate simți bine un timp îndelungat până când afecțiunea începe să se manifeste. Aceasta poate evolua pe parcursul a câtorva săptămâni, dar se poate prelungi și pe câteva luni, devenind astfel foarte periculoasă.

Principalii vinovați pentru acest tip al endocarditei sunt infecțiile cu streptococii  de grup D și Streptococcus viridans, dar și diverși enterococi și mai puțin de stafilococi.

La polul opus, endocardita infecțioasă acuta are un debut brusc cu o progresie rapidă și simptomatologie destul de severă. Această începe să se manifeste în câteva zile, fiind provocată adesea:

  •  de stafilococul auriu;
  • de streptococi betahemolitici din grupurile A, C său G;
  • de pneumococi;
  • de gonococci.

Și infecțiile cu Aspergillus, Brucella, Candida, Streptococcus faecalis, Actinobacillus (Haemophilus) actinomycetemcomitans, Haemophilus aphrophilus, Cardiobacterium hominis, Coxiella burnetii, Haemophilus parainfluenza, Eikenella, Histoplasma pot cauza endocardită infecțioasă care apare adesea la persoane trecute de 60 de ani.

Pe lângă endocardita infecțioasă care este întâlnită mai des, există și cea neinfecțioasă care are ca principale cauze formarea unor cheaguri de sânge care se depun pe valvele și țesutul interior al inimii. Aceasta poate evolua, însă, într-una infecțioasă atunci când microorganismele amintite mai sus se atașează trombilor de sânge.

Tratamentul endocarditei se realizează în urma unor investigații medicale specifice, plecând de la simptomele descrise de pacient.

 

1 .2. Simptomele endocarditei

Endocardita are mai multe simptome, însă acestea nu sunt întotdeauna severe, astfel că poate trece mai mult timp până să se dezvolte complet. Acestea depind în mare măsură de tipul microorganismelor care provoacă afecțiunea, dar și de problemele preexistente, dacă există.

Datorită simptomatologiei comune altor afecțiuni cardiace, endocardita poate fi dificil de diagnosticat. Și pentru că fiecare persoană, deci organism, este diferit, simptomele depind și de factori particulari.

Endocardita are ca simptome comune adesea:

  • oboseala accentuată;
  • febra ridicată de până la 40 de grade și frisoanele, durerile articulare și musculare, ca în cazul gripei;
  • murmurul cardiac;
  • durerile în piept, senzația de gheară;
  • umflăturile în partea de jos a picioarelor și tălpilor, însă și cele abdominale.

Apoi, în funcție de fiecare persoană în parte, endocardita poate avea și alte simptome mai rar întâlnite, precum:

  • diminuarea poftei de mâncare, ceea ce duce la pierderea în greutate în ritm accentuat;
  • prezența sângelui în urină;
  • durere și sensibilitate în partea stânga sub coaste, la splină;
  • hemoragii retiniene (vase mici de sânge sparte la nivelul ochilor) și subunghiale.

Și pentru că au fost menționate hemoragiile subunghiale, la nivelul pielii pot apărea și alte manifestări precum mici leziuni dureroase la nivelul palmelor și tălpilor (leziunile Janeway); noduli la nivelul degetelor (noduli Osler) și/sau pete roșiatice pe piept, la nivelul globului ocular sau în cavitatea bucală.

Odată apărute aceste simptome, este bine să te prezinți la medic în vederea diagnosticării, cu atât mai mult cu cât ai și alte probleme cu inima. Cu cât este descoperită mai repede, endocardita se vindecă.

 

1.3. Endocardita și cauzele sale

Cu toate că inima este un organ rezistent la infecții, endocardita infecțioasă, conform ghidurilor redactate până acum, apare în condițiile în care există diverse anomalii care perturbă activitatea sa normală, cu precădere existența anumitor patogeni care pătrund în interiorul său prin fluxul sanguin.

Chiar și atunci când inima este sănătoasă, dacă bacteriile sau microorganismele sunt foarte puternice o pot afecta, cauzând anomalii ale valvelor cardiace fără probleme până atunci. Ghidurile de endocardită dau streptococii drept cauza principală a infecției endocardului, aceștia putând pătrunde în fluxul sanguin în urma intervențiilor la nivel bucal, cum sunt cele extracțiile dentare, dar și cele de extirpare a amigdalelor.

De cele mai multe ori, sistemul imunitar distruge aceste bacterii, însă sunt și cazuri, precum cele care țin de aparatul digestiv care pot provoca infecții destul de serioase, unele ajungând la inimă și provocând endocardită.

Endocardita infecțioasă poate apărea și la persoanele care au valve artificiale, iar principalele căi de intrare a microbilor în sânge până la membrana inimii sunt:

  • prin spălarea pe dinți, atunci când există sângerări gingivale;
  • prin diverse răni ale pielii prin care pot pătrunde infecțiile în sânge;
  • prin proceduri medicale precum injectarea diverselor medicamente, prin înserarea cateterelor urinare sau intervenții laparoscopice;
  • prin proceduri stomatologice;
  • prin tatuarea pielii sau piercing cu ace nesterilizate, dar și injectarea de substanțe ilegale folosind același ac de la o persoană la alta.

Cu toate ca oamenii sănătoși, prin aceasta înțelegându-se persoane care nu au afecțiuni cardiace, au un risc redus de a contracta endocardită, aceștia nu sunt feriți dacă au sistemul imunitar slăbit.

 În cazul celor care se știu cu diferite boli ale inimii, principalii factori de risc sunt înserarea de valve artificiale de care microorganismele se atașează mai ușor, defectele congenitale, precum și afecțiunile valvulare apărute în urma cardiomiopatiei hipertrofice sau febrei reumatice. De asemenea, cei care au mai suferit de endocardită prezintă un risc ridicat de reapariție a aceleiași condiții.

 

2. Endocardita infecțioasă – Ghid pentru investigațiile medicale pe care trebuie să le faci

Pentru că simptomele endocarditei sunt asemănătoare cu ale altor afecțiuni cardiace, diagnosticarea să presupune efectuarea mai multor investigații medicale. Printre acestea, EKG-ul de repaus și ecocardiografia Doppler sunt printre cele mai concludente. De asemenea, se poate efectua și un EKG de efort, însă și analize de sânge uzuale. Acestea vor indica prezența bacteriilor sau a altor microorganisme din hemocultură, acolo unde există.

Analizele de sânge vor ajuta și la identificarea altor valori scăzute sau ridicate, precum cele ale celulelor roșii sau albe sau diverse inflamații care vor ușura diagnosticarea endocarditei. Acolo unde există suspiciuni, mai pot fi realizate și alte teste, precum radiografia, RMN-ul sau CT-ul pentru a se observa starea inimii și a plămânilor. De asemenea, prin intermediul lor, se va putea vedea și dacă infecția s-a extins în diferite parți ale corpului.

Toate acestea vor duce la diagnosticarea corectă a endocarditei și tratamentul său.

 

3. Tratamentul endocarditei

Multe persoane care se întreabă ce este endocardita în urma primirii acestui diagnostic vor să știe și ce presupune tratarea sa. Pentru că este o afecțiune infecțioasă, poate fi tratată cu antibiotice. Cu toate acestea, sunt cazuri în care poate fi nevoie și de intervenție chirurgicală, în cazul în care valvele au fost deteriorate de infecția care trebuie îndepărtată.

Când este nevoie de tratament medicamentos, ghidul de tratare a endocarditei presupune administrarea unor doze ridicate de antibiotic. În multe cazuri, pot fi recomandate combinații ale acestor medicamente, ele fiind prescrise în urma rezultatelor analizelor de sânge după ce se identifica bacteria care a cauzat afecțiunea.

Tratamentul endocarditei presupune internarea pentru cel puțin câteva zile, antibioticele fiind administrate intravenos, însă și pentru că pacientul trebuie ținut sub observație pentru a vedea dacă medicamentele își fac efectul.

Odată ce simptomele încep să se amelioreze, persoana în cauza va putea merge acasă și continua acolo tratamentul pentru câteva săptămâni, în funcție de evoluția sa. Este bine de știut și că acesta poate dura până la 8 săptămâni, timp în care va fi nevoie de prezentări la medic pentru control.

Este important de reținut că endocardita este o afecțiune care poate crea complicații pe termen lung, chiar și la ani după tratamentul cu antibiotice. În astfel de cazuri, intervenția chirurgicala poate fi necesară dacă infecția persistă și duce la deteriorarea unei valve care are nevoie să fie reparată sau înlocuită.

Lăsată netratată, endocardita infecțioasă poate da complicații severe și poate duce chiar la deces.

 

3.1. Endocardita și ce complicații poate da 

Dacă în cazul endocarditei acute, simptomele poate trimite pacientul la medic mai repede, în cazul celei asimptomatice care poate rămâne nediagnosticată și deci netratată timp mai îndelungat, pot apărea complicații severe care vor duce la îmbolnăvirea și altor organe vitale, printre care:

  • plămânii;
  • creierul;
  • rinichii;
  • membrele inferioare și superioare.

Printre cele mai frecvente complicații ale endocarditei infecțioase se numără:

  • apariția alor boli cardiovasculare, precum cea a abcesului cardiac;
  • abcesele pulmonare, dar la și la nivelul creierului sau a altor organe;
  • accidentele vasculare cerebrale;
  • paralizia mâinilor sau a picioarelor;
  • emboliile pulmonare;
  • insuficiențele renale;
  • tulburările convulsive.

Mărirea splinei este o altă afecțiune dată de endocardită în anumite cazuri.

Partea buna este că endocardita se vindecă, astfel că prezentarea la medic la primele semne este recomandata pentru un tratament corect.

 

4. Prevenția endocarditei

Endocardita este o boală care apare în urma infecțiilor cu diferiți agenți, astfel că se poate vorbi despre prevenție și măsuri care pot fi luate, astfel încât această afecțiune să fie evitată. Astfel, vizitele regulate la medicul cardiolog și analizele uzuale de sânge pot oferi informații importante despre starea de sănătate a unei persoane.

Analizele și vizitele trebuie efectuate la intervale de un an de zile pentru cei sănătoși, dar și la mai puțin de 12 luni, atunci când pacienții știu ca au anumite probleme de sănătate sau sunt luați în evidență unui medic cu diverse afecțiuni.

Informarea despre simptomele endocarditei joacă un rol la fel de important în prevenția bolii, vizita la medic fiind vitală atunci când apar primele semne ale acestei afecțiuni. Astfel, febra persistentă și oboseala accentuată ar trebui să trimită orice persoană la doctor pentru un set de analize.

Nu în ultimul rând, igiena corecta a cavității bucale și evitarea procedurilor care pot duce la apariția de infecții, printre care piercing-urile și tatuajele în condiții de risc sunt recomandate. Chiar dacă în aceste cazuri antibioticele sunt recomandate, ele nu vor fi prescrise decât dacă persoanele respective prezintă riscuri ce favorizează apariția endocarditei.

Endocardita este o afecțiune pe cât de rară, pe atât de periculoasă care apare adesea la persoane de peste 60 de ani, însă nici tinerii nu sunt în totalitate feriți, dar care se vindecă. Principala cauză a sa este infecția cu bacterii, streptococi și alte microorganisme care odată pătrunse în fluxul sanguin ajung la inimă și se instalează în membrana acesteia, endocardul, unde provoacă deteriorarea valvulară. Pentru că simptomele sale pot fi asociate și cu alte boli, se vor efectua mai multe tipuri de analize, atât de sânge, cât și de specialitate pentru un diagnostic precis, urmat de tratamentul care de cele mai multe ori constă în administrarea intravenoasă de antibiotice, dar și de intervenții chirurgicale, dacă una sau mai multe vale au fost afectate.

Pentru că endocardita poate apărea în urma unor intervenții medicale, precum cele stomatologice, dar și în urma tatuajelor, piercing-urilor sau chiar a injectării de substanțe interzise, igiena este foarte importantă în prevenția sa.

Sursa foto: Unsplash.com

 Referințe:

https://medicina-interventionala.ro/afectiuni/endocardita-cauze-simptome-tratament/

https://www.synevo.ro/endocardita-infectioasa-prognosticul-rezervat/

https://www.csid.ro/boli-afectiuni/endocardita-infec%C5%A3ioas%C4%83-simptome-tratament-17821176/

https://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/endocardita_160

 

 

 

 

 

 

 

No Fields Found.
Ai nevoie de asistenta?
Apeleaza la consultantii nostri specializati

Ultimele articole...

  Nu demult, am avut un pacient în clinică ce suferise un infarct miocardic, căruia, din fericire, i-a supraviețuit (o să îl numim pe acest pacient
Citeste continuarea
  De multe ori auzim că a facut cineva infarct, cu consecințe severe, “om sănătos, zdrăvan, încă tânăr”, subînțelegându-se că apariția
Citeste continuarea
Ecografia este una din cele mai ieftine și disponibile investigații din orice unitate medicală. Este atrăgătoare atât pentru pacienți (pentru că nu
Citeste continuarea
În sens general, miocardita reprezintă o inflamație a miocardului (mușchiului inimii) apărută ca rezultat al răspunsului imun la o infecție sau altor
Citeste continuarea