Aritmie Cardiacă: Ce Este, Tipuri și Cum Se Tratează

Inima bate de aproximativ 100.000 de ori pe zi. Dacă ratezi câteva bătăi, simți un „salt” în piept. Dacă bate prea repede câteva secunde, simți că „a luat-o la fugă.” Aceste senzații sunt familiare aproape tuturor. Când devin frecvente, persistente sau însoțite de alte simptome, vorbim de aritmie.

Termenul „aritmie” nu descrie o singură boală. Descrie zeci de afecțiuni diferite cu mecanisme, simptome și tratamente complet distincte. Unele sunt inofensive. Altele sunt urgențe medicale. Acest ghid îți explică ce este fiecare și cum le deosebești.

Răspuns Rapid

• Aritmia este orice abatere de la ritmul cardiac normal (60-100 bătăi/min, regulat)
• Există aritmii rapide (tahiaritmii), lente (bradiaritmii) și neregulate
• Simptome: palpitații, oboseală, amețeală, sincopă, dispnee
• Diagnosticul se pune prin EKG. Aritmiile intermitente necesită Holter EKG 24-48h
• Tratamentul diferă total în funcție de tipul de aritmie: de la monitorizare la ablație sau pacemaker

Ce este o aritmie cardiacă

Sistemul electric al inimii funcționează ca un director de orchestră. Nodul sinusal, localizat în atriul drept, generează impulsul electric cu o frecvență de 60-100 bătăi pe minut în repaus. Impulsul se propagă prin atrii, trece prin nodul atrioventricular (care introduce o mică întârziere), apoi ajunge rapid la ventriculi și produce contracția.

O aritmie apare când ceva perturbă această secvență. Poate fi un impuls generat în locul greșit, o propagare prea rapidă sau prea lentă, un bloc la nivelul nodului AV sau o cale accesorie aberantă.

Conform unui review publicat în Cureus (Nagpal et al., 2024), aritmiile cardiace includ un spectru larg de afecțiuni cu mecanisme distincte: reintrare, automatism anormal și activitate declanșată. Diagnosticul și tratamentul necesită identificarea mecanismului specific.

Tipuri de aritmii cardiace: ghid vizual

Aritmii rapide (Tahiaritmii)

Tahicardia sinusală Ritmul pornește normal din nodul sinusal, dar frecvența este peste 100 bătăi/min. Cauze: efort fizic, stres, febră, anemie, hipertiroidism, deshidratare, medicamente. De obicei nu necesită tratament cardiac direct, ci tratarea cauzei.

Extrasistolele (contracții premature) Bătăi suplimentare generate în afara nodului sinusal, înainte de bătaia normală. Pacientul simte o „bătaie în plus” urmată de o pauză, sau senzația că „inima a sărit o bătaie.” Extrasistolele atriale și ventriculare ocazionale sunt frecvente și de obicei benigne. Extrasistolele ventriculare frecvente (peste 10-15% din bătăile zilnice) sau în salve necesită evaluare.

Tahicardia supraventriculară (TSV) Un circuit anormal între atrii și ventriculi sau nodul AV generează episoade de ritm rapid, regulat, de 150-250 bătăi/min. Apare brusc și se oprește brusc. Pacienții descriu o senzație de inimă care „explodează” brusc și revine la normal la fel de rapid. Uneori se oprește cu manevre vagale (Valsalva). Tratamentul definitiv este ablația.

Fibrilația atrială (FA) Cel mai frecvent tip de aritmie susținută. Atriile bat haotic, 300-600 impulsuri/min. Ventriculii răspund neregulat. Simptome: palpitații neregulate, oboseală, dispnee, amețeală. Riscul principal este AVC prin formare de cheaguri. Tratamentul include anticoagulare, control al frecvenței și ablație.

Flutterul atrial Asemănător FA, dar mai organizat. Atriile bat cu 250-350 impulsuri/min într-un circuit regulat. Ventriculii primesc fiecare al doilea sau al treilea impuls, dând un ritm rapid dar mai regulat decât FA. Ablația prin radiofrecvență are rate de succes foarte ridicate (>90%).

Tahicardia ventriculară (TV) Generată în ventriculi, ritm de 100-250 bătăi/min. Poate fi susținută (durează >30 secunde) sau nesusținută. TV susținută este o urgență medicală: poate degenera în fibrilație ventriculară, adică un tip de stop cardio-respirator. Necesită cardioversie electrică de urgență sau ICD (defibrilator implantabil).

Fibrilația ventriculară (FV) Ventriculii bat haotic, fără pompare eficientă a sângelui. Este moartea cardiacă subită dacă nu se intervine imediat cu defibrilare. Cauza cea mai frecventă de stop cardiac în afara spitalului.

Aritmii lente (Bradiaritmii)

Bradicardia sinusală Ritm sub 60 bătăi/min pornit normal din nodul sinusal. La sportivii bine antrenați este normală și benefică. Patologică când provoacă simptome: oboseală, amețeală, sincopă sau când este sub 40 bătăi/min.

Blocurile atrioventriculare (BAV) Impulsul electric de la atrii la ventriculi este întârziat sau blocat. Există trei grade:

• BAV grad I: întârziere simpla, fără simptome
• BAV grad II: unele impulsuri nu ajung la ventriculi; poate cauza pauze
• BAV grad III (bloc complet): niciun impuls atrial nu mai ajunge la ventriculi; ventriculii bat independent, lent (30-50/min). Necesită pacemaker (stimulator cardiac) permanent.

Boala nodului sinusal (sick sinus syndrome) Nodul sinusal nu mai generează impulsuri regulat sau suficient de frecvent. Pacienții pot alterna bradicardie cu tahicardie (sindromul tahi-bradi). Pacemaker permanent este adesea necesar.

Tabel comparativ al aritmiilor principale

Simptome: ce poți simți și ce nu simți

Nu toate aritmiile provoacă simptome. Unele sunt complet silențioase și sunt descoperite la un EKG de rutină.

Când aritmia provoacă simptome, acestea pot include:

Palpitații: senzația conștientă de bătăi cardiace. Pot fi descrise ca bătăi puternice, rapide, neregulate, „salturi” sau „fluturare” în piept. Nu toate palpitațiile indică o aritmie periculoasă.

Oboseala și toleranța scăzută la efort apar când inima nu mai pompează eficient din cauza ritmului anormal.

Amețeala și presincopa (senzație că urmează să leșini) apar la scăderea tranzitorie a fluxului cerebral.

Sincopa (pierderea conștienței) este mai frecventă în bradiaritmii severe sau în TV.

Dispneea (lipsa de aer) apare mai ales în FA sau flutter cu ritm rapid, dar poate indica și existența unei tahicardii ventriculare cu puls, așa că evaluarea nu trebuie amanată.

Durerea toracică însoțește uneori tahiaritmiile severe, mai ales la pacienții cu boală coronariană.

Cum se diagnostichează o aritmie

EKG de repaus este primul pas. Înregistrează ritmul cardiac în acel moment. Dacă aritmia este prezentă, EKG-ul o surprinde. Dacă nu este prezentă la momentul înregistrării, EKG-ul arată normal.

Holter EKG 24-48h este esențial pentru aritmiile intermitente. Monitorizarea continuă timp de 24 sau 48 de ore în activitatea zilnică normală crește semnificativ șansa de a prinde episoade aritmice.

Loop recorder implantabil este un dispozitiv mic implantat subcutanat care monitorizează ritmul cardiac pe termen lung (luni-ani). Este indicat în sincope recurente fără diagnostic sau în suspiciunea de FA paroxistică rară.

Studiul electrofiziologic (SEF) este o procedură invazivă în care se introduc catetere în inimă pentru cartografierea sistemului electric. Este și diagnostic și terapeutic: în aceeași ședință se poate efectua ablația.

Ecocardiografia evaluează structura și funcția inimii, identificând cauze structurale ale aritmiilor.

Ai palpitații frecvente sau ai simțit că inima îți „sare” bătăi? Un Holter EKG 24h la CardioClinic.ro clarifică în 48h dacă există o aritmie. Disponibili în 24-48h. Programează o consultație

Tratamentul aritmiilor: nu există o soluție universală

Tratamentul depinde complet de tipul de aritmie și de contextul clinic.

Monitorizarea activă este suficientă pentru extrasistolele ocazionale benigne, bradicardia sinusală la sportivi sau aritmiile fără simptome semnificative.

Medicamentele antiaritmice controlează frecvența sau ritmul: betablocantele (metoprolol, bisoprolol) pentru tahiaritmii, amiodarona pentru aritmii complexe, flecainida sau propafenona pentru FA paroxistică.

Cardioversia electrică restabilește ritmul sinusal printr-un șoc electric controlat, sub anestezie, în FA sau flutter persistent.

Ablația prin radiofrecvență sau crioablație este tratamentul curativ pentru TSV, flutter atrial și FA paroxistică. Se introduc catetere prin venele femurale, se cartografiază circuitele anormale și se „ard” sau “îngheață” zonele responsabile.

Pacemaker-ul cardiac este implantat în bradiaritmii severe sau blocuri AV complete. Generează impulsuri electrice când inima bate prea lent.

Defibrilatorul implantabil (ICD) detectează automat tahiaritmiile ventriculare periculoase și eliberează un șoc electric pentru a restabili ritmul. Este indicat în pacienții cu risc de moarte cardiacă subită.

Întrebări frecvente despre aritmii

Aritmia se vindecă? Depinde de tip. TSV și flutterul atrial pot fi vindecate prin ablație cu rate de succes foarte ridicate. FA paroxistică răspunde bine la ablație în 70-80% din cazuri. Bradiaritmiile severe tratate cu pacemaker sunt controlate, nu vindecate. Extrasistolele benigne nu necesită tratament.

Aritmia este periculoasă? Depinde de tip. Extrasistolele ocazionale nu sunt periculoase. FA poate provoca AVC dacă nu e anticoagulată. Tahicardia ventriculară și fibrilația ventriculară sunt urgențe care pot fi letale fără intervenție imediată.

Pot face sport cu aritmie? Depinde de tipul de aritmie și de severitate. Cu extrasistole benigne sau TSV tratată, sportul moderat este permis. FA bine controlată permite activitate fizică regulată. TV sau bradiaritmii severe necesită evaluare individuală înainte de orice efort.

Palpitațiile sunt întotdeauna aritmie? Nu. Palpitațiile pot apărea din anxietate, anemie, hipertiroidism, deshidratare, cafea sau efort. Dar palpitațiile frecvente, însoțite de amețeală sau sincopă, sau care apar în repaus, necesită EKG și evaluare cardiologică.

Care aritmie reprezintă o urgență? Mergi imediat la urgențe dacă ai: sincopă (pierdere de cunoștință) cu palpitații, durere în piept cu ritm cardiac foarte rapid, palpitații la un pacient cu boală cardiacă cunoscută sau antecedente de TV sau FV.

Concluzie

Aritmia nu este un diagnostic, ci o categorie largă de patologii. Contează tipul, mecanismul, simptomele și contextul. Unele aritmii se monitorizează, altele se tratează cu medicamente, altele se vindecă prin ablație, altele necesită pacemaker.

Un EKG simplu, completat cu Holter EKG 24h când e nevoie, poate clarifica rapid imaginea.

La CardioClinic.ro, cardiologii noștri evaluează toate tipurile de aritmii. Disponibili în 24-48h. Programează o consultație

Surse

1. Nagpal AK, et al. (2024). Cardiac Arrhythmias and Their Management: An In-Depth Review of Current Practices and Emerging Therapies. Cureus, 16(8), e66549. doi:10.7759/cureus.66549
2. Joglar JA, et al. (2023). 2023 ACC/AHA/ACCP/HRS Guideline for the Diagnosis and Management of Atrial Fibrillation. Circulation, 149(1), e1-e156. doi:10.1161/CIR.0000000000001193
3. Zipes DP, et al. (2017). ACC/AHA/HRS guideline for management of patients with ventricular arrhythmias and the prevention of sudden cardiac death. Journal of the American College of Cardiology, 72(14), e91-e220. doi:10.1016/j.jacc.2017.10.054
4. Brignole M, et al. (2018). 2018 ESC Guidelines for the diagnosis and management of syncope. European Heart Journal, 39(21), 1883-1948. doi:10.1093/eurheartj/ehy037
5. Priori SG, et al. (2015). 2015 ESC Guidelines for the management of patients with ventricular arrhythmias and the prevention of sudden cardiac death. European Heart Journal, 36(41), 2793-2867. doi:10.1093/eurheartj/ehv316

Informațiile din acest articol au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.