Valvulopatii

Inima are 4 valve ( aortica, mitrala, pulmonara si transcupidiana ), care functioneaza ca niste supape: se deschid pentru a permite curgerea sangelui intr-o directie si apoi se inchid pentru a impiedica refluxul acestuia. Din punct de vedere al mecanismului de producere exista doua tipuri de afectare valvulara:

  • Stenoza valvulara – consta in diminuarea deschiderii valvei respective si ingustarea orificiului prin care trece sangele (de exemplu – stenoza aortica).
  • Insuficienta valvulara – consta in inchiderea incompleta a valvei respective si refluarea (regurgitarea) sangelui (de exemplu – insuficienta aortica).

De multe ori aceeasi valva poate avea ambele leziuni: stenoza si insuficienta, situatie in care vorbim de boala valvulara ( de exemplu – boala aortica).
De asemenea un pacient poate avea simultan mai multe valve afectate.

Stenoza aortica

Stenoza aortica poate avea cauze diverse – poate fi congenitala la copii si tineri, reumatismala la adulti, degenerativa la varstnici.

Simptomele principale sunt:

  • Sincopa (pierderea cunostintei) de efort
  • Dispneea (sufocarea) de efort
  • Angina ( durere in piept) de efort

Tratamentul cu medicamente ajuta doar la ameliorarea simptomelor.
Pentru a opri evolutia bolii, tratamentul este chirurgical.
In absenta operatiei stenoza aortica determina insuficienta cardiaca si deces. Deasemenea, pacientii cu stenoza aortica au risc de moarte subita prin aritmii ventriculare.

Insuficienta aortica

Insuficienta aortica poate avea multe cauze si poate fi prezenta la toate categoriile de varsta. Mult timp insuficienta aortica poate fi asimptomatica, dar refluxul sangelui din aorta in ventriculul stang determina dilatarea acestuia si alterarea ireversibila a functiei de contractie. De aceea operatia poate fi necesara, chiar in absenta simptomelor, cand ventriculul stang se dilata peste o anumita limita.

Semnele si simptomele cele mai frecvente sunt: dispneea, angina, palpitatiile, cresterea tensiunii arteriale, etc.

Tratamentul cu medicamente este necesar pentru a intarzia evolutia bolii.
Cand boala are un anumit grad de severitate indicat atat de simptome, cat si de anumiti parametri masurati prin ecocardiografie, tratamentul este chirurgical.

Stenoza mitrala

Cea mai frecventa cauza este reumatismul articular acut; incidenta este mai mare la femei.

Simptomele principale sunt:

  • Dispneea
  • Palpitatiile- stenoza mitrala determina dilatarea atriului stang si din aceasta cauza ritmul sinusal eate inlocuit pe parcursul evolutiei bolii cu fibrilatia atriala
  • Emboliile periferice- din cauza dilatarii atriului stang si a fibrilatiei atriale sangele stagneaza in atriul stang si se formeaza cheaguri care pot migra in diverse teritorii
  • Hemoptizii

Tratament
Tratamentul medical are rolul de a ameliora simptomele si de a preveni emboliile la pacientii cu stenoza mitrala si fibrilatie atriala.
Cand stenoza mitrala intruneste anumite criterii de gravitate, evaluate atat pe baza simptomelor cat si a unor parametri ecocardiografici, se impune tratamentul chirurgical.
In absenta rezolvarii chirurgicale, stenoza mitrala va determina afectarea ireversibila a plamanului (hipertensiune pulmonara), a inimii ( insuficienta ventriculara dreapta), a ficatului ( insuficienta hepatica) si deces.

Insuficienta mitrala

Poate avea multiple cauze: ischemica, degenerativa, congenitala, etc.
Determina dilatarea si suprasolicitarea ventricului stang si instalarea insuficientei cardiace.

Simptomele principale sunt : dispneea, oboseala, palpitatiile.
Tratamentul curativ este chirurgical.

Stenoza pulmonara
Cel mai adesea este congenitala. Poate determina insuficienta cardiaca sau sincope. Se trateaza medicamentos si chirurgical.

Insuficienta pulmonara
De obicei insuficienta pulmonara este secundara unor boli care determina dilatarea arterei pulmonare si nu necesita tratament.

Stenoza tricuspidiana
Are o incidenta scazuta; de obicei nu apare izolat, ci in asociere cu stenoza mitrala reumatismala. Determina insuficienta cardiaca dreapta si afectarea ficatului prin staza sangelui la acest nivel.
Se trateaza chirurgical.

Insuficienta tricuspidiana
De obicei este secundara maririi ventriculului drept. Ventriculul drept se dilata tardiv in evolutia tuturor celorlalte boli valvulare. Odata cu rezolvarea valvulopatiei respective, insuficienta tricuspidiana se amelioreaza. In stadii avansate este necesara insa operatia si pentru insuficienta tricuspidiana.

Diagnostic
Diagnosticul valvulopatiilor se bazeaza atat pe simptomele relatate de pacient, cat si pe examenul clinic si investigatiile paraclinice:

Toti pacientii cu leziuni valvulare trebuie sa fie riguros urmariti, chiar si cand sunt asimptomatici, pentru a nu depasi momentul optim pentru interventia chirurgicala. Un rol important in urmarire il are examinarea ecocardiografica investigatie ce trebuie facuta periodic.

Complicatii
Pacientii cu valvulopatii au riscul unor complicatii. Intre acestea trebuie subliniat riscul de endocardita infectioasa. Endocardita infectioasa apare in urma unor manevre care produc bacteriemii, adica patrunderea de germeni in sange. Acestia se fixeaza pe valva afectata si determina agravarea leziunii valvulare preexistente. Endocardita infectioasa, in afara agravarii afectiunii cardiace, afecteaza si alte organe, si , in absenta unui tratament corect, poate produce decesul pacientului.

N.B. – Toate leziunile valvulare, cand au o anumita severitate, suprasolicita inima si, in absenta unui tratament adecvat, duc la instalarea sindromului de insuficienta cardiaca si deces.

  • Corectia chirurgicala se poate face fie prin reconstructia valvei, fie prin montarea unor proteze mecanice sau biologice.
  • Pacientii operati, purtatori de proteze, trebuie urmariti riguros pe tot parcursul vietii, pentru ca exista si complicatii legate de prezenta acestor proteze.