|
Tulburari de ritm si de conducere
Ritmul normal al inimii se numestre ritm sinusal. Este un ritm regulat cu frecventa intre 60-100 batai/min, in functie de conditiile in care se afla organismul( odihna, efort, emotii,etc).
Centrul care determina ritmul sinusal se numeste nod sinusal si se afla in atriul drept. Acest centru are proprietatea de automatism : descarca fara incetare, pe tot parcursul vietii impulsuri electrice care sunt conduse pe cai specifice la intregul muschi al inimii si comanda contractia acestuia.
Un rol important pe acest traseu are nodul atrio-ventricular: acesta face legatura dintre miocardul atrial si cel ventricular si are rolul de a conduce impulsurile electrice la miocardul ventricular, care este cel mai important pentru functia de contractie. Tot nodul atrio-ventricular are rolul de a determina o anumita intarziere in conducerea impulsului pentru a permite miocardului ventricular sa se relaxeze, sa se destinda si sa permita alimentarea ventriculilor cu sange care este pompat apoi spre organe. Ventriculii se umplu cu sange in diastola si pompeaza sange in sistola.
La un rim de 60 batai/min inseamna ca sunt 60 de contractii (sistole) dar si 60 de perioade de umplere (diastole). La 100 batai/ min vor fi 100 de sistole si 100 diastole, dar mai scurte. Cresterea ritmului cardiac permite cresterea debitului cardiac numai pana la o anumita limita, dincolo de care diastolele devin atat de scurte incat ventriculii nu mai au timp sa se umple si debitul cardiac va scadea.
Ritmurile rapide se numesc tahicardii. Ritmurile lente se numesc bradicardii.
Tulburarile de ritm pot avea punctul de pornire la nivelul atriilor si se numesc aritmii supraventriculare sau la nivelul ventriculilor si se numesc aritmii ventriculare.
Aritmii supraventriculare:
- Bradicardia sinusala - scaderea frecventei cardiace sub 60/min.
- este fiziologica in multe situatii sau poate reprezenta un scop terapeutic- scaderea ritmului cardiac lungeste diastola, permite o umplere mai buna a ventriculilor si scade consumul de oxigen.
- Extrasistole supraventriculare - batai izolate sau mai multe la rand care sunt produse de un alt focar decat nodul sinusal.
- sunt descrise ca palpitatii; pot apare la o inima normala in conditii de suprasolicitare- emotii,oboseala,exces de cafea, etc. sau in diverse boli cardiace sau ale altor organe ( de exemplu dupa mese la pacientii cu hernie hiatala).
- Tahicardia sinusala - cresterea frecventei cardiace peste 100batai/min. este un mecanism adaptativ de cate ori este necesara cresterea debitului cardiac
- Tahicardia paroxistica supraventriculara este o tulburare de ritm cu frecventa de 160-180batai/min.
- de obicei pacientul resimte palpitatii cu ritm regulat si ameteli; dar mai poate provoca angina, dispnee (sufocare), atunci cand complica o alta boala cardiaca.
- Fibrilatia atriala este o tulburare de ritm care de obicei complica o alta boala cardiovasculara: HTA, boli valvulare,etc; poate apare insa si la varstnici, fara alta afectiune cardiaca sau chiar in plina stare de sanatate in conditiile unor excese (consum de alcool).
- este o tulburare de ritm in care atriile au o frecventa foarte mare: 600/min; aceasta frecventa este incompatibila cu supravietuirea, dar nodul atrio-ventricular blocheaza un numar foarte mare de impulsuri, astfel incat frecventa ventriculara este de doar 150-180/min.
- pacientul resimte palpitatii cu ritm rapid si neregulat, ameteli, dispnee, oboseala,slabiciune,angina etc.
- fibrilaria atriala persistenta favorizeaza staza sangelui in atrii si formarea de cheaguri dec sange, care pot migra dand embolii periferice; cea mai redutabila complicatie este embolia cerebrala (accident vascular cerebral embolic sau ischemic).
- Flutterul atrial apare in aceleasi conditii ca si fibrilatia atriala; frecventa atriala este ceva mai scazuta si fixa - 300/min; frecventa ventriculara este de obicei 150/min
Aritmii ventriculare
- Extrasistole ventriculare - batai precoce izolate sau sistematizate, descrise de pacient ca palpitatii; pot apare la o inima sanatoasa sau pot insoti foarte multe boli cardiace ( cardiopatie ischemica, valvulopatii, HTA, etc.) sau ale altor organe.
- Tahicardia ventriculara - batai cu frecventa mare ( peste 100/min); apar in foarte multe boli cardiace (cardiopatie ischemica, valvulopatii, HTA, boli cardiace congenitale etc.)
- Poate fi uneori bine tolerata, pacientul acuzand doar palpitatii.
- Alteori tahicardia ventriculara poate produce deteriorare hemodinamica - hipotensiune, dispnee (sufocare), sincopa ( pierdere de cunostinta) sau chiar deces
- Fibrilatia si flutterul ventricular - sunt tulburari maligne de ritm; ele reprezinta o modalitate de stop cardiac; in aceste tulburari, practic cei doi ventriculi au doar activitate electrica dar nu se mai contracta; in absenta manevrelor de resuscitare, urmeaza asistola (absenta activitatii electrice si mecanice)
Tratament
Tratamentul tulburarilor de ritm este abordat la fiecare pacient in functie de cauza, afectiuni asociate, severitatea aritmiei.
Unele aritmii nu necesita niciun tratament.
Alte aritmii necesita tratament de urgenta, in spital
Modalitatile de tratament cronic sunt de asemenea variate in functie de cauza si de severitatea aritmiei:
- Medicamente antiaritmice
- Tratament interventional de ablatie a focarelor care intretin aritmia
- Implantare de dispositive antiaritmice ( defibrilator intern)
- Tratament chirurgical
Tulburari de conducere
Tulburarile de conducere constau in intarzierea sau blocarea transmiterii impulsurilor electrice de la nodul sinusal la ventriculi.
Cel mai sever este blocul atrioventricular de grad III ( blocul atrioventricular total) . In aceasta situatie niciun impuls nu mai este transmis la ventriculi. Stimularea ventriculillor va fi preluata de un focar de inlocuire situat in ventriculi, care are un ritm foarte lent, de 20-30 batai/min. Acest ritm nu asigura un debit cardiac suficient si pot apare diverse simptome, din care cel mai important este sincopa ( pierderea de cunostinta).
Blocul atrio-ventricular total simptomatic se trateaza prin implantare de cardiostimulator.
|
|
|
|
